Vampirii din Lost Hills (Volumul 1-Sufletul tenebrelor)

XIII. O pistă secretă

Emma isi simtea lacrimile fierbinti curgandu-i pe obraji. Statea lipita de portiera masinii si privea cerul negru si innorat. Agnes ajunsese aproape de casa ei, iar Dylan butona ceva pe telefon. Lipit de cealalta portiera, unchiul Stan inca era incruntat. Nici nu indraznea sa se uite la Emma.

Agnes se uita din cand in cand pe oglinda, ca sa ii verifice pe Stan si Emma, dar era clar ca cei doi nu vorbeau. Emma nu se clintise de cum pornise masina, iar Agnes nu stia ce sa zica. Atmosfera era sa de tensionata, incat putea fii taiata cu cutitul!

- Aam... aproape am ajuns... spuse bruneta incet.

Emma isi dezlipi ochii de pe cerul trist si zise tremurat:

- Bine, multumesc, A!

- Vrei sa vin sa te duc maine la scoala? spuse Agnes si opri masina.

- Da, ar fi minunat, zambi Emma incet si isi scoase centura. Te sun daca se mai intampla ceva!

Agnes si Emma se sarutara pe obraji, iar Dylan o imbratisa usor pe blonda, ciufulindu-i parul.

- Noapte buna...

Emma iesi din masina si o lua cu pasi repezi spre poarta casei. Traversa aleea din gradina inaintea unchiului ei si isi scoase cheile. Cu doua miscari repezi, intra in casa val-vartej si urca scarile imediat.

In bucatarie, Kendra spala vasele. Cand auzi sunetul usii, opri apa si se uita spre holul de la intrare. Veni repede spre usa si se opri brusc atunci cand Stan intra. Se uita spre scari, unde se auzeau ultimii pasi ai Emmei; apoi se auzi o usa trantita. Stan isi freca obrajii cu palmele si apuca clanta usii.

- Emma unde e? zise Kendra ingrijorata.

- E sus, zise Stan si inchise obosit usa.

Apoi, se rezema de ea si isi freca fata cu palmele. Kendra se incrunta nedumerita si isi puse mainile in sold:

- Ce prostie ati mai facut?

- Nu am gasit nicio informatie... Totul era bine, apoi, cand Emma a prins putin tupeu... am... am cam tipat la ea. Adica, am speriat-o. Si am ridicat tonul cam tare... Si i-am adus aminte de parintii ei...

Kendra isi lasa capul in jos si ofta enervata. Stan o lua spre bucatarie, iar blonda se intoarse spre el, uimita:

- Si, atat? Nu o sa vorbesti cu ea?!

Stan ridica mainile si spuse tare:

- E incapatanata!

- Este Emma! exclama si Kendra, suparata. Stii ca pune la suflet tot! Te asteptai sa fie altfel dupa tot ce a suferit?

Stan deschise gura ca sa riposteze. Kendra ridica din sprancene, iar Stan ramase blocat. Apoi, blonda isi dadu ochii peste cap si merse in sufragerie, lasandu-l pe Stan cu ochii holbati in gol.

*

Sus, Emma se puse incet pe pat. Isi lasa rucsacelul pe covor, isi scoase pantofii si se sui pe plapuma. Apoi, dupa un oftat aproape mut, isi sterse lacrimile. Poate Rocky a avut dreptate... Este o prostie!

Apoi, se lasa intinsa pe spate. Isi aminti imediat ca Rocky ii spusese sa il caute a doua zi. Inima ii batu mai tare pentru o secunda, gandindu-se cand putea sa il sune. Poate avea treaba. Poate facea o prostie sunandu-l. Dar acum trebuia sa fie acasa. Emma isi scoase telefonul din buzunarul pantalonilor si cauta numarul baiatului. Butona repede numele acestuia si isi apropie ecranul de ureche.

Ii spusese sa il caute. Dylan avea numarul lui si i-l daduse, asa ca... Curiozitatea Emmei ingropa adanc frica si ezitarea. Apelul se desfasura.

- Alo? spuse Rocky.