Lithium °YoonKook°

19

—Ce fac băieți?
Spuse Jungkook aruncandu se pe canapea lângă Yoongi. In fata lor era o masa de cafea rotunda, in dreptul ei stand Jimin cu laptopul ai hartogari întinse peste tot

—Jungkook, nu ma descurc!!Ajută-mă ca e un duo! Se planșe Jimin, ba gându și mânuțele in par.

Jungkook desface punga de clipsuri nepăsător, in timp ce Yoongi se apleaca spre masa, luând laptopul lui jimin in mana. Da play videoclipului analizând ul

—Nu transmiteți emoții , melodia nu va caracterizează de acea nu iti place cum suna.

— Știu! Jungkook a vrut melodia asta! Eu am spus sa cantam We don't talk anymore dar el Nuuu.

Yoongi si a întors ochii spre Jungkook care il săgeata pe rozaliu.

— Nu imi place melodia aia, nu vreau sa o cant si gata!
—Cum nu iti place? O ascultai non stop. Întreabă Yoongi ridicand o sprânceană.

Jungkook își musca limba nervos. Melodia acea o asculta după ce a plecat Yoongi cu acel nenorocit.

— Haide Jungkook, nu fii asa. Ți-e iti place melodia, mi-e la fel. De ce nu?
—Știi prea bine Jimin!

—Ok, ok nu e cazul sa ne pierdem cumpătul. Ii întrerupe Yoongi, punând laptopul pe masa.

— O data ii cer si eu ceva si si atunci nu ma ajuta! Se imbufneaza Jimin. Știi bine ca nu imi permit sa pierd bursa școlară. Daca nu iau nota maxima sunt mort!

—Jimin. Mârâie brunetul inclestandu si maxilarul.

—Niciun Jimin! Asa greu ți-e sa cânți o amarat de melodie pentru mine?! Mai bine eram in echipa cu Taehyung!

— Știu ceva?! Dute si fa echipa cu cine vrei! Voi canta singur!

—Gata mai! Ce e cu voi?! Sunteți copii de grădiniță sau ce?! Ii întrerupe din nou Yoongi. Ca sa nu fie cu supărare jucați foaie, foarfecă, hârtie si care câștigă alege melodia.

Zis si făcut. Jimin câștigase astfel rezultând un Jungkook pierdut in spatele scenei. In momentul de fata toți elevi aleși pentru acel proiect au fost duși la un local din oraș pentru un concert live.

Brunetul urcase pe scena împreună cu jimin.

Cauta cu privirea silueta lui Yoongi. Ii promisese ca va veni. Un val de tristețe il lovise când văzuse masa la care trebuia sa fie goala.

Melodia începuse, la fel si Jungkook. Vocea sa lentă si moale atingeau pana si cele mai înghețate inimi. Transmitea atâta sentiment, atâta pasiune. Nici Jimin nu era mai prejos. Oameni din sala au început sa susoteasca, spunând ca sunt doi îngeri.

Brunetul observase zâmbetul radiant al prietenului sau privindu-l pe Taehyung care stătea ascuns într-o parte a scenei.

Închise ochii, simțind ca in orice moment vocea ii va claca si va începe sa plângă ca un copilaș.

Jimin se apropie, lovindu-l ușor peste umăr, facănd ui semn sa se întoarcă subtil. Jungkook își muta privirea in partea opusa a încăperi, descoperind un Yoongi mândru, stand ascuns la întrare. In secunda doi lacrimi au început sa ii curgă siroi pe fata, lăsând microfonul de la gura. Spre mirarea lui, Jimin salvare situația terminând melodia. Toată sala sa ridicat in picioare aplaudând. Nimeni nu observase nimic.

Jungkook își musca se buza, coborand in culise. Jimin ii sărise in bratele lui Taehyung, repetând întrebarea "am făcut bine?" ca un copil.

Brunetul trece neobservat de profesor, isi ia geanta si se strecoară afara din clădire.

Ia o gura mare de aer, vrand sa își continue drumul dar este oprit de o mana firava.

—De ce ai plâns Jungkook?
—Hyung! Mai speriat...

Yoongi il priveste ridicand o sprânceană. Ochii ii erau roșii iar vocea ii tremura.

—Ce se intampla cu tine Jungkook?