Darkest Secret

Inca o pata de amintire

Dupa acest incident, rasare soarele. Draven il cuprinse pe Zack in bratele lui in timp ce acesta zambi, din intamplare ii suna telefonul si Zack se trezeste, apoi raspunse ,, Da, tata...''. Draven se trezeste si asculta atent conversatia la ce vorbeau acestia. Dupa ce termina el de vorbit lasa telefonul si se uita la Draven zambind.
- Scuze...era tata
- Aha, buna dimineata soare. Spuse el zambind.
- Nu sunt soare, poate tu esti...Dar eu nu, sunt intunericul. Spuse Zack razand usor. Totusi...Eu cred ca merg la cafenea sa lucrez. Doar e afacerea familiei, nu?
- Da, desigur...Macar te vad acolo cum faci  acel frappe. Spuse Draven zambind.
La momentul pranzului, un tip care avea 23 de ani, imbracat in hanorac gri si avand o imagine cu un dovleac, pantalonii, pantofii si fesul era de un negru spre gri. Numele lui era Joseph Desaulnier, acest tanar avea parul de un blond mai spre alb si ochii erau albastrii precum cerul, inaltimea lui era de 1.58. Se mutase recent intr-un bloc apropiat de cafeneaua familiei, el avea un obicei sa viziteze cate un vecin ca sa il cunoasca mai bine. Joseph merge la prima usa care o vazu, ciocane si ii raspunde o doamna in varsta, ea era scunda, avea parul carunt, ochii erau albastrii ca mare si purta o rochie lunga si albastra. Aceasta se uita la Joseph si ii spune zambitoare.
- Oh, tu esti nou ?
- Da. Raspunse el fericit. Ma numesc Joseph, pe dumneavoastra?
Ea se uita la el  atenta si apoi incepe sa  ii zica.
- Ma numesc Victoria, multi imi spun Vicky
Joseph se uita la ea si o intreba daca poate sa intre si sa vorbeasca, Vicky ii permite sa intre zambind.
- Doresti o cafea, dragule? Spuse ea uitandu-se la Joseph
- Da, multumesc. Raspunse el politicos uitandu-se in jur. Ce casa frumoasa aveti
- Multumesc, tinere. Spuse ea zambind si ducandu-se spre bucatarie
Privirea lui Joseph se indrepta spre o fotografie veche si pusa in vitrina. Vicky vine si pune cestile pe masa, el se intoarce si o intreaba
- Sper sa nu va suparati, dar...cine sunt acele persoane din fotografie?
Ea cand auzi ce a spus si s-a intristat. Isi indreapta privirea si spuse cu o voce mahnita.
- Ei bine...Eram eu mai mica, si familia mea...
- Dar...ce s-a intamplat cu ei? Intreba el putin curios.
- Tinere...cand eram mica...era in anul 1965... Avusem 3 ani.
Ea începea sa ii povesteasca despre Zack si familia ei din auzite cu amanunte foarte bine conturate
- Si...dumneavoastra unde ai plecat dupa acel incident...?
- Ei bine...Spuse ea revenindus-i putin din starea de tristete

       Flashback  

  Vicky a fugit in momentul incendierii  ca sa  caute  ajutor, dar nu gasea pe nimeni si era prea tarziu, casa impreuna cu  parintii ei, au fost arsi. Ea vazand ce s-a intamplat incepe sa planga foarte tare. Un cuplu de tineri o vedeau ca plange si se apropiau de ea. Femeia se uita la ea si incepea spuna.
- Micuto, dar ce s-a intamplat?...
- Mami, tati...foc, puf...Spunand ea incercat sa arate ca acea casa a ars din temelii impreuna cu parintii ei. Fratele meu...furat...
Barbatul se uita la ea trist si o luase in brate, o mangaia capul si a spus.
- Of, gata...Imi pare rau sa aud de aceasta intamplare...dar putem fii noi parintii tai...Spunea el zambind
Vicky se uita la ei si isi stergea incet lacrimile, dupa a zambind.
- M-Multumesc...Zicea ea privindu-l cu ochii tristi.
Acea femeie se uita la ea, dupa la iubitul ei.
- Dan, dar...nu crezi ca e cam de vreme pentru asta...?
- Ioana...Dar avem 24 de ani, experimentam. Spunea el zambind, tinand-o in brate pe Vicky. Micuto...dar pe tine cum te cheama?
- V-Vicky...
Ioana se uita la copil si zambea. Cei 3 porneau spre casa lor undeva pe la periferie. Dupa multa vreme, Victoria a crescut la varsta de 14 ani cu parintii ei adoptivi, dar inca se simtea trista. Din cauza tragediei din familie, se tot gandea la ei. La un moment dat, o figura familiara si totusi demonica ii aparea la oglinda mare de pe dulap.
- Vicky....Vicky...
Ea se uita la oglinda si s-a speriat pana in maduva oaselor.
- Cine esti?! Ce vrei?! Spunea ea infriorata.
- Cum adica ,,cine sunt '' ? Nu ma recunosti?...Sunt eu...Zack...
Vicky se uita la oglinda foarte mirata, incerca sa isi dea seama ce se intampla. Dar, nu putea sa puna lucrurile cap la cap.
- Daca tu esti Zack...Stii ce s-a intamplat cu...parintii mei...si cu...
- Au fost arsi de vii, tu ai plecat, eu am murit fiind chinuit de idiotul de Vlad. Spunea el fiind serios.
- Vlad....adica...Unchiul Ameliei?... Intreba ea foarte confuza
- Da...In fine, nu pot sta prea mult pe aici...Sa ai grija, da? Spunea el in timp ce dispare incet.
- Fratioare, nu pleca! Urland ea si plangand.
De la acea ,, intalnire '' cu paranormalul, Vicky era usor trista, dar si confuza. Dupa perioada scolii si a adolescentei, ea a mers la facultatea de medicina. S-a facut veterinar, s-a maritat cu un coleg de liceu care din întâmplare era si coleg de facultate, impreuna au avut doi gemeni superbi care au crescut, neavand sa spuna despre ce s-a intamplat cu familia ei, vreodata.

                         
Sfarsitul Flashback-ului

Joseph se uita la Vicky si o intreaba.
- Dar...cu copii, ce s-a intamplat? Si sotul?
- Sotul a  murit de moarte buna, iar copii...Sunt in partea de vest a Romaniei. Spuse ea zambind.
- Sa va traiasca, auziti...este o cafenea langa noi, poate vom merge sa discutam .
- Sigur. Spuse Vicky zambind. Auzisem de la doamna Leana, cei de acolo fac o cafea de milioane.
- Oh, minunat. As merge sa vad cum e. Spuse el uitandu-se la ceas. Ar cam trebui sa plec, am un interviu la un loc de munca pe la 5
- Dar de avea e 4 si 25...Spuse Vicky putin confuza
- Da, dar trebuie sa iau o cafea si trebuie sa mai merg cu taxiul, ah...Cate probleme pe cap. Spuse el ridicandu-se si grabindu-se spre usa.
Joseph se duce la cafeneaua de vizavi si se uita in jur, era uimit de designul locului si cati clienti erau. Merge spre tejghea unde era Zack. Se uita la meniu.
- Buna ziua, scuze... ce mi-ati putea recomanda, asa mai rapid?
Zack se uita la el zambind si ia carnetul cu pixul.
- Sunteti grabit asa e? Spuse el razand. Pai la cum e vremea aceasta si cererea foarte mare, va recomand un Frappucino cu ciocolată, si la ofertă va servesc si cu un fursesc din partea casei.
- Multumesc, cam cat costa? Intreba el curios.
- Pai, costa 14 lei.
Joseph zambeste si ii da banii, asteapta sa ii se faca bautura ceruta. Zack termina foarte rapid si ia un marker.
- Nu va suparati, care e numele dumneavoastra?
- Joseph. Spune el fericit
- Multumim si sper sa mai veniti la ,, Caverna Demonilor ''. Spuse Zack zambind si dand paharul cu numele si fursec.
Joseph ii multumeste si ia paharul si acel fursec, pleaca spre locul unde trebuie sa fie. Zack se uita in jur si curata tejgheaua.