Doar o Iluzie

Capitolul 43

ALEC P.O.V

Nu pot dormi, trebuie să o văd.

Mă ridic din pat și intru în camera ei, o găsesc pe Kayla dormind liniștită, nu știu de ce dar aveam mare nevoie să o văd.

Mă apropii de pat și cu mare grijă mă pun lângă ea, o iau în brațe din spate și îmi îngrop capul în părul ei moale, respirația ei liniștită îmi demonstra faptul că dormea liniștit.

După ce îi miros părul îi dezgolesc umărul și încep să depun mici săruturi pe pielea ei fină. Simt că trebuie să o protejez cu orice preț pe fata asta, dar nu simt un sentiment de protecție cum am față de mama, Cassie sau Eric, e un altfel de sentiment, un sentiment care pentru mine e necunoscut și pe care nu l-am avut față de nici o femeie până acum, aș omorî pe oricine cu ochii închiși numai ca ea să nu pățească nimic...

KAYLA P.O.V

Sunt trezită de razele soarelui care mi-au invadat camera, mă ridic repede în fund și analizez patul, Alec a fost aici noaptea trecută? Am visat? Părea așa real...Oare ce mi-a spus despre Luke era adevărat? Sper că nu, dar nu cred că Alec m-ar minți...Oare cum se v-a termina totul?

Mă ridic din pat și după ce fac un duș și mă îmbrac mă îndrept spre noptiera de lângă pat ca să îmi verific telefonul dacă s-a încărcat.

În tot timpul ăsta dintr-o dată simt ceva rece pe ceafă, mă întorc și încremenesc.

Un pistol era îndreptat spre capul meu.

- Tu? Ăsta trebuie să fie cel mai îngrozitor coșmar al meu,Alec! urlu eu iar apoi totul devine negru și simt cum cad în gol.

ALEC P.O.V

"A:Nu știu Eric, stai o secundă. Cred ca am auzit ceva, nu e nimic, continuă
E:Uite frate, ori o omori ori o păstrezi, ai două opțiuni
A:Să o păstrez? Serios Eric? Mi-ar face viața un calvar!
E:Nu ar face-o, dacă tu o iubești iar ea te iubește pe tine, asta ar face căsătoria reală.
A:Nu o iubesc!
E:Încetează să mai negi asta, frate. Am încercat și eu asta cu Christine și nu funcționează, nu te cred, oricum e timpul să plec, avem o programare la doctor, te sun diseară.
A:Bine, mai vorbim. Succes la doctor!"

Nu o iubesc, sau o iubesc? Nu, doar îmi pasă de ea și atât....

- Aici erai, îmi spune Samantha coborând scările

- Samantha, ești gata de plecare?

- Ești sigur că nu vrei să rămân?

- Samantha, haide, nu fă asta, te duc acasă.

- Bine, mersi!

Când mă îndrept spre ușă ochii îmi rămân blocați pe alarma de securitate pe care am montat-o, Era...dezactivată, ce naiba? Mă întorc furios spre Samantha.

- Tu ai dezactivat alarmă? o întreb furios

- Ce? întreabă ea confuză iar eu scot pistolul din betelia blugilor și îl îndrept spre ea

- Tu ai deconectat alarmă? o întreb din nou

- Nu, jur! trec rapid pe lângă ea și urc cu repeziciune scările intrând în camera Kaylei.

Intrat în cameră, Kayla nu era nicăieri.

- Kayla? strig eu. Kayla!

- Totul e bine? întreabă Samantha confuză din spatele meu iar eu scot telefonul și sun la pază: