Capitolul 12 - A Real Nightmare

438 26 2
                                    

     Nu-mi puteam crede ochilor, tata stătea exact în faţa ușilor cu privirea aţintită spre mine de parcă ar fi vrut să mă omoare chiar în acel moment. Eram speriată,  terifiată, dar nu reuşeam să îmi mut ochii de pe mâinile sale murdare de sânge. În momentul în care a început să se apropiere de altar, Allison mi-a cuprins mâna în a ei şi m-a tras în spate, dându-mi seama ce avea de gând să facă.

        " Allison, nici să nu te gândesti măcar la asta," i-am şoptit puţin panicată, strângând-o uşor de mână.

        " Eve, nu îndrăzni să te mişti de acolo!" A ţipat Allison departându-se încet de mine.

    'Nu..asta nu se poate întâmpla..' Ştiam ce avea să se întâmple, fapt ce mi-a convins corpul să se mişte exact la timp, chiar înainte să îndrepte pistolul spre roşcată. Am tras-o în spatele meu şi mă uitam cu ură la aşa zisul meu tată, care și-a făcut loc de un zâmbet înfiorător pe faţă.

        " Eve, tu chiar crezi că o fată ca tine şi prietena sa mă pot opri? Sau ar trebui să spun, iubita sa?" În scurt timp râsul său umpluse întreaga cameră, toţi din marea sală holbându-se la noi.

                *Allison P.O.V*

    Când am auzit acele cuvinte m-am panicat şi m-am uitat către Eve, care era şi ea panicată la rândul ei. Am îndrăznit să mă uit o clipă la mama șatenei, fapt ce m-a făcut să observ o surprindere, dar şi o dezamăgire pe faţa speriată a acesteia. Nu o condamn, adulţii fac asta des.

        " Şi acum ce? Cu ce te ajută pe tine faptul că ştii acest lucru?" Am auzit vocea calmă a mamei ei în liniştea sălii.

    Am răsuflat ușurată, crezând că poate nu o deranjează așa mult acest lucru. Bărbatul mai făcuse un pas înainte, trăgând piedica pistolului, apoi îndreptându-l spre mine. Eve ia dat o palmă peste faţă şi l-a împins undeva mai departe . Ura de pe chipul său însângerat devenea tot mai apăsătoare și ucigătoare. Am înghițit în sec din reflex și m-am uitat în toată camera, căutând o portiță de scăpare, însă nimic. Când am încercat să ajung la un telefon ce se afla în cealaltă parte a sălii, am simțit cum o durere puternică mi-a străpuns ceafa, iar mobilul ce se afla în mână acum dispăruse. Singura voce pe care mai eram capabilă să o aud era cea a persoanei de care eram îndrăgostită și cuvintele ce nu le mai înțelegeam.

                   * Eve P.O.V *

        " Oprește-te! Ce vrei să faci cu Allison!?" L-am întrebat aproape țipând, simțind cum ochii sunt deja în lacrimi.

    Cu o singură privire, înțelesesem ce voia să facă. Să se răzbune pentru tot ceea ce i-am făcut. Sau mai bine zis pentru ce nu am făcut. Văzănd cum roșcata e târâtă afară din biserică într-un mod cât mai barbar, totodată simțeam cum sângele îmi fierbe în vene, iar ura ce i-o purtam crescuse considerabil.

      " Acum o să vezi cum e să nu îți asculte cineva ordinile," spuse acesta pe un ton tăios, rânjind în timp ce îi atingea gâtul firavei mele iubite.

      " Să nu îndrăznești să o atingi mai mult decât ai făcut-o deja!" Am țipat către el în timp ce vedeam cum închide ușile cu putere, reușind să citesc ultimele lui cuvinte:" Cred că o să mă distrez puțin cu iubita ta. Cine nu ar vrea pe cineva așa bine făcut și cu instrument de realizat plăcere."

    ' Nu te panica Eve. O să ajungem la timp.' Asta e atât de greșit. ' Cum să nu mă panichez când ea e în mâinile ăluia ce e în stare să o omoare?!' M-am ridicat din genunchi, iar când voiam să fug spre ieșire după Allison, cineva mă prinsese de ambele mâini încercând să mă țină în loc.

What changed my life. *GXG*Where stories live. Discover now