What changed my life. *GXG*

Capitolul 13 - We still have a chance

        M-am ridicat brusc și am luat-o cu grijă pe roșcată în brațe, dând să mă îndrept spre ușă, însă chiar atunci, el a deschis-o, având o privire ucigătoare cu care se uita la amândouă. ' Oh shit...Mamă...grăbește-teeee...'

                ” Unde crezi că te duci cu jucăria mea?” spuse el pe un ton sâcâitor și cu un rânjet satisfăcut pe chipul său ce o urmărea pe Allison.

        ' Eve..am impresia că am ajuns fix unde a vrut el. Nu e nicio ieșire de aici decât ușa pe care tocmai a încuiat-o..' Când mi-am dat seama că ceea ce îmi spusese conștiința e adevărat, am început să mă panichez, lucru ce se observase, crescându-i rânjetul. Crezând că planul ce tocmai luase ființă în capul meu va merge, am încercat să par nepăsătoare.

                ” Se pare că nicăieri și ce dacă? Apropo..cred că fața ta începe să se deterioreze, adică, uită-te la tine, ai..riduri și fire de păr alb. Ce aiurea că îmbătrânești, nu o să mai ai așa multe fraiere pe care să le păcălești. Sărăcuțu, o să te vadă drept un moșneag deja, nu e de bine,” am zis pe un ton mai jucăuș, știind că dacă îi descurajez aspectul, se va oftica foarte tare, ” Și îți mai pierzi și din farmec, nu e de mirare că mama a plecat, a știut ce face când l-a ales pe Draven.” 

        Se pare că planul meu a funcționat, el s-a ofticat așa de tare încât i se zbătea ochiul. Când a vrut sa spună ceva, Allison a început să râdă, strângându-mă mai tare în încercarea sa de a nu se prăbuși din cauza râsului. Am zâmbit drăgăstos și m-am uitat la tata, care, se uita confuz la roșcată și arăta de parcă îi apăruse o stafie în față. Nu după mult timp, privirea sa era din nou ațintită spre mine, ochiul încă zbătându-i-se. ' Nu arăta frică și nu te mișca, altfel o să sară pe tine ca o capră pe pajiște.'  La auzirea acestor cuvinte nu m-am putut abține să nu râd, camera umplându-se doar cu râsetul meu, unul care era caracterizat de către Alli unul adorabil, deși mereu o contraziceam în privința asta.

              ” Ce vi se pare așa amuzant !? Ați uitat condiția în care vă aflați !?” Spuse acesta devenind foarte serios, vocea sa ridicată șocându-mă puțin.

                    ” ... Niciodată nu ai țipat la mine. Dacă tot suntem aici, lămurește-mă, de ce cât timp a fost mama acasă te comportai așa drăguț cu mine și din momentul în care plecase m-ai transformat în sluga ta? Forțându-mă de fiecare dată, în fiecare secundă să îți fac toate poftele? De ce te luai de absolut toți prietenii mei, nelăsându-mă să ies cu ei, ținându-mă captivă în ceea ce credeai tu că se numea casă, dar lasă-mă să îți zic ceva, de când a plecat mama, aia nu a mai fost o casă.”

        Observasem un șoc și buzele întredeschise ale sale, înghițind în sec, semn că nu știa ce să spună sau să facă. Trebuia să îl înfrunt odată, nu? De ce nu acum, am momentul oportun, deși sunt riscuri ridicate. Văzând că nu putea scoate nici o vorbă, am continuat, evitând fața roșcatei, știind că aceste lucruri sunt noi pentru ea, deoarece niciodată nu îi povestisem.

                ” Și să știi că acum nu mai sunt fetița aia care să tacă și să nu îți reproșeze nimic. M-am săturat să trăiesc cu trauma și regretul ăsta. Omule, erai să mă violezi de două ori și te mai numești un tată!? Dacă nu era Louis care să aibă grijă de mine, eram la dracu moartă într-un șanț din cauza ta!” deja simțeam cum îmi fierbe sângele în mine, nu puteam să îmi stăpânesc nervii și mi-am ridicat mânecile până la cot, ” Vezi astea!? Uită-te bine, tăieturile astea toate erau din vina ta, mi-ai distrus copilăria, viața, m-ai distrus pe mine! Și pentru ce? Ca să îți satisfaci plăcerea de a sta degeaba!? Nu știi de câte ori am vrut să mor, să mă sinucid din cauză că viața cu tine era ca în Iad! Ce Iad, mai rău decât acolo. Niciodată să nu mai crezi că încă ești tatăl meu după tot ce ai făcut. Ești un zero. Mereu ai tras în mine în fața curvelor tale pentru ce? Să îți arăți așa zisa autoritate de doi lei care nu exista? Dragul meu, e o diferență între a fi autoritar și dintre a fi un porc. Nici măcar un bețiv care e tată nu ar îndrăzni să facă tot ceea ce ai făcut tu și încă faci. Îmi distrugi viața zi de zi, dar știi ce, m-am  săturat de tine și de prostiile tale ca să te faci vizibil, iluzionându-ți că ești important. Absolut toată lumea te urăște, inclusiv eu și mama! ”