Înapoi La Realitate

160 13 1
                                    

Keven: Sunt aici, nu mai țipa atât!

Vespasian: Ce-s cu fițele astea de divă pe tine? Vrei doi pumni și nu știi să ceri frumos?

Keven: Mai lasă-mă cu prostiile tale. Mi-au scăpat ăia doi și sunt pe undeva pe aici. Am vazut-o pe tipă, dar după am auzit ca venea cineva si am crezut că e Wilhelm. Demonul ăla i-a adus aici și cred că ne urmărește. Trebuie sa ne grăbim.

Vespasian: Asta te deranja drăguță? Am crezut că nu ți-ai băut cafeaua de dimineață!

Keven: Nu mă mai lua la mișto și hai să mergem!

Vespasian: Stai puțin să vorbesc cu Z.

Keven: Uh, sigur. Vorbește cu "tăticu"!

Vespasian: Închide-ți gura dacă vrei să rămâi cu dinți băiete! Mă cam calci pe nervi.

Keven: Sigur! spuse plecând spre Sebastian și Karla. Keven fă aia, Keven du-te și dă-le coșmaruri și la final primesc și șuturi în fund! Hei! Cine e acolo?!

Ryker și Lucia au dat peste cei doi și le-au dat trandafiri. Acum fugeau cu toții.

Keven: Stați!

Ryker: Hai să te văd fraiere!

Keven alerga spre Vespasian: Vespasian! Vespasian!

Vespasian: Ce naiba vrei? Nu vezi că vorbesc cu Z?!

Keven: Au evadat Karla si Sebastian! Cu prietenii lor! Eu ți-am zis!

Vespasian: Ce? Și ce mai stai? De ce nu mergi după ei?

Keven: Să-mi bag ceva Vespasian! M-am săturat!

Z: Se vede că nu sunteți buni de nimic. Mă duc eu să îi recuperez.

Vespasian: Minunat Z!

Z se teleportă în fața lor și fără să-și arate fața prea mult crea o vijelie puternică.

Sebastian: Crezi că ne poți opri doar cu o vijelie?

Ryker: Petalele trandafirilor!

Lucia: Oh nu! Aveți grijă la flori! Sunt scăparea noastră!

Dar Karla își scăpa deja floarea. Sebastian își țineai cu greu ultima petala și la fel și Lucia. Atunci Z făcu vijelia imensă și nicio floare nu a mai rezistat. Toți copiii erau la pământ.

Z: Lipicioși mai sunt! Luați-i și duceți-i la mine.

Vespasian: Da Z! Imediat! Haide Keven, ajută-mă!

Keven își dădu ochii peste cap după care începu să-l ajute.

Era întuneric și afară ploua. Când m-am uitat la ceas era ora 6.

Karla: Unde sunt?

Răspunsul era acasă. Karla își lua telefonul și îl sună pe Sebastian.

Sebastian: Karla! Ești bine?

Karla: Da! Vai cât mă bucur sa te aud! Cum am ajuns înapoi în lumea asta?

Sebastian: Nu știu... cred că de la trandafiri.

Karla: Ceva e ciudat aici Sebi... trebuie să vorbim! Ce zi e azi?

Sebastian: E marți, cred...

Karla: Ne vedem la școală atunci! Trebuie să verific ceva.

Sebastian: Bine... doar ai grija de tine!

Karla: Și tu!

Karla coborî și ieși afara. Totul era normal. Era înapoi în lumea ei.

Demonul Alb (3)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum