TOATĂ DINTR-O RĂSUFLARE

12

     Am petrecut o după amiază minunată cu cele două surori, de aș avea un raport ca al lor cu fratele meu.
     Esmeralda e o fată frumoasă și când zic "frumoasă" e pentru că e așa.
     Are un corp perfect, niște ochi de invidiat și o gură cărnoasă. Pielea îi e încă albă, pentru că încă nu s-a bronzat și părul îi este închis, o s-o numesc "bruneta". Are picioarele proporționate cu trunchiul, între timp ce eu sunt disproporționată: am picioarele mai scurte decât trunchiul, ar fi trebuit să fac stretching dat fiind faptul că fizioterapeutul mi-a zis că am o specie de retragere musculară, pentru a-i face să crească în continuare, ar fi trebuit să fac mult sport. Dar, clar, nu am ascultat-o și acum regret foarte mult. Nu sunt în afara normei, dar a avea niște picioare un pic mai lungi mi-ar plăcea și n-ar face elegantă, nu un urs panda ghemuit.
     Oricum, ziceam, Esmeralda chiar e frumoasă.
     Gemma e mai mică decât noi, are ochii căprui cu o nuanță verzuie, un zâmbet drăguț și un corp fusiform. E slabă, dar nu prea, e mai scundă decât mine, însă și ea este complet proporționată. Are un râs frumos, ca al lui Esme, care e contagios. Împreună sunt o forță a naturii și nu o zic doar așa, sunt foarte legate, chiar dacă se insultă, dar sunt lucruri normale și de la  asta se vede cât de mult bine își vor.
     Întâi eu si bruneta am făcut schimb de numere, de foarte mult timp nu l-am mai dat. Ea, ca persoană super prietenoasă, mi-a cerut să mergem la una dintre petrecerile pe plajă, dar încă nu i-am dat un răspuns. La naiba cu mine. Imediat ce găsesc o persoană cu care mă înțeleg încep să fiu nerăbdătoare, nu are sens. Făcând așa am pierdut multe cunoștințe care puteau să fie un nare sprijin, sunt un cap de șoarece! Dar acum trebuie să mă schimb și voi începe de la mesajul pe care îl digitez.

ESMERALDEI:
Voi fi. Unde ne întâlnim?

     Trimit și nu-mi rămâne decât să aștept răspunsul.
     Telefonul vibrează sproape imediat, sigur e o fată care îl folosește mult, apo are un iPhone: cibe e ciudatul care nu folosește des iPhone-ul? Cum să nu-l folosești? În fine, se știe că e top, dar eu prefer dulcele neu LG.

DE LA ESMERALDA:
Super! Te aștept la DolceFreddo (DulceRece), știi unde este?
   
     Unde e? Mai bine îl întreb pe Marco, el știe sigur.
     Mă ridic din pat și merg în bucătărie, astăzi este rândul lui să gătească.
     «Tu știi unde e DolceFreddo?» întreb așezându-mă pe scaun.
     «Sigur! E după Coop, ăla de lângă bancă» explică el.
     «Ah da. Am înțeles... ămm...» zic mușcându-mi buza inferioară.
     «După librărie»
     «Ahh ook! Nu puteai să-mi spui imediat?» îl întreb chicotind.
     «Îmi scăpase acel detaliu, iartă-mă.» Îmi aruncă o privire ironică și continuă să taie ardeii.
     «În seara asta ies» îl avertizez zâmbind.
     «Băiat sau fată?» întreabă cu o sprânceană ridicată.
     «Fată, stai liniștit. Îți trimit o poză după, așa mă vezi» zic ridicându-mă de pe scaun și îndreptându-mă în cameră pentru a-mi alege îmbrăcămintea perfectă.

ESMERALDEI:
Știu. Ne vedem după, paaa!

     Abia aștept, dar cum mă pot îmbrăca? Hmm, hmm... blugi scurți închiși la culoare, maieu galben și sandale galbene. Absurd cum azi sunt fixată cu galbenul! E și mai absurd că eu am atâtea haine galbene. Oare trebuie să mă internez?

     Și uite-mă aici în jurul unui foc de tabără, cu Esmeralda lângă mine, care a băut vreo bere în plus.
     Cine știe ce fac Benji și Fede, înainte nu s-au prezentat la cină: poate sunt pe afară cu niște tipe, cu siguranță. ¹ ²
     I-am trimis o poză cu petrecerea vărului meu și el mi-a răspuns cu litere la întâmplare, mi se pare că singura trează sunt eu, cel puțin așa cred.
     Un băiat mă indică. «Hei tu!»
     «Spune-mi» urlu, trebuie să depășesc dezastrul în vreun mod, nu?
     «Ești frumoasă» îmi spune și se așează lângă mine.
     «Mulțumesc.»
     «Și eu?» mă întreabă bând o gură din berea pe care o ține în mână. Cum să-l refuz? Vreau să zic: e decent, dar nu reflectă așteptările mele în frumusețe.
     «Ămm, să zicem că nu ești genul meu» răspund mușcându-mi interiorul obrazului.
     «Înțeleg.» Mă privește abătut.
     Săracul, îmi pare rău, uneori mă întreb dacă nu cumva sunt prea rea. Adică e drăguț  cu acei ochi albaștri, dar e prea slab și urăsc creții, mai ales dacă sunt roșcați, chiar nu-mi intră în "ghiozdanul de plăcut", nu știu dacă mă explic.
     Timpul trece încet și eu încă nu sunt prea beată, trebuie să remediez. Mai iau o bere și încep să o beau repede, proastă idee. Trebuie să admit că nu-mi prea place berea, dar pentru a sta în companie e optimă. Telefonul meu vibrează.

DE LA BETTY:
În ce punct ești? Știi că e 2?

     Unu? Nu, poate e scris 3, în orice caz... pe bune? Mie de obicei mi se pare că timpul nu trece niciodată. Cred că eram deja prea beată înainte, ups. Sunt un dezastru! Și oricum când blonduța se pune e mai rău decât mama și decât bunica puse laolaltă, nu știu dacă știți.

LUI BETTY:
Ahumg inrdoat

     Ce am scris? Trebuia să fie un "ajung imediat". Oh doamne, nu, sunt mai mult decât beată.

DE LA BETTY:
Vine să te ia Benji ori Fede. Eu trebuie să-l supraveghez pe vărul tău. Dar de ce îți explic? Nu ai înțelege nimic! Pe mai târziu. xxx

     Premiul pentru cea mai bună fată din lume merge la... Nadia! Yey.
     «Esme, trebuie să plec. Vrei să te duc?» întreb fericită.
     «Mulțumesc, prieteno, dar nu. Îl am pe Gian care mă duce» răspunde ea.
     O salut cu un sărut pe obraz, mă ridic legănându-mă un pic și mă îndrept spre aia ce ar trebui să fie strada, ajutor.
__________

1. Fede: Aici nu putem să spunem nimic...
2. Benji: Foarte adevărat!