HOW TO DESTROY THE WORLD

Indiciul numarul unu

-Paul ai grija sa nu faci cunostinta cu Domnul Pamant , am auzit ca e foarte dur cu unii...am asteptat pana sa termin de spus in gand "idioti" ....pe care a reusit sa le lumineze calea catre spital, sau moarte. Eu si Celeste ne uitam la Paul cum statea pe ramura groasa a unui copac in timp ce canta 'I belive I can fly".

-Sper atunci sa imi lumineze calea catre un pat moale unde nu exista scoala si trezire de dimineata , pentru ca vreau sa sar de aici. La vorbele lui chipul lui Celeste radia de extaz.

-Esti.....am inceput eu.

-Glumeam. Fata plina de incantare a lui Celeste s-a transformat intr-una de o dezamagire profunda , ca acei copii carora parintii le spun ca nu le pot cumpara jucaria lor preferata din magazin . Cand ma uitam la Celeste si Paul ma intrebam cum era sa ai frati. Am fugarit repede gandul acesta. Nu vroiam pe nimeni in viata mea care sa imi spuna "Pleaca de la calculator, e randul meu sa stau".

-Rosana, ai mai auzit vreodata de anul 1777? M-a intrebat Celeste.

-Ar trebui?

-Nu , dar uitete ce scrie pe scoarta acestui copac. M-am uitat sa vad si eu despre ce era vorba. Sub an era scrisa o propozitie scurta, o exclamatie. Am putut deslusi doar unele lirere "    A  V   II  P I O I!!" si locul unde era scris parea sa aiba o nuanta stacojie. M-am decis sa spun:

-Nu e nimic iesit din comun, daca mergi doi pasi in fata vei vedea ....

-Stiu, dar mi se pare ciudat ca anul are trei de sapte, numar cu ghinion daca te gandesti la faimoasele avioane cu numarul 777 care s-au prabusit.

-Daca tot ai pomenit de asta, nu ai observat ca e stacojiu in locul asta?Si i-am facut semn cu mana in acel loc, din pacate copacii sunt prea inculti ca sa stie sa vorbeasca asa ca nu cred ca vom afla ceva legat de povestea vietii lui.

-Deci stam si barfim copacii?Si inca aveti tupeul sa le spuneti asta pe fata, a comentat Paul.

-Mai bine continuam si ne mai uitam odata la intoarcere, a spus Celeste. Puteam veda oricum ca scopul pentru care traieste in acest moment e pentru a se intoarce sa vada acest loc.

Cand ne-am intors si am trecut de zona unde era copacul Celeste a zis:

-Nu l-am mai vazut, m-am uitat peste tot .

-Si eu m-am uitat destul de atent dupa copacul vostru dar......a aprobat Paul.

-Nu am fost destul de atenti , sa mai verificam ? am intrebat.

-Nu, hai sa continuam sa mergem, a raspuns Celeste iar fata i s-a intunecat. Mai vazusem aceasta expresie acum noua ani cand ea si Paul mi-au povestit ce s-a intamplat cand au fost cu tatal lor la vanatoare in padure. La gandul acesta mi s-a facut pielea de gaina. Uitandu-ma la ochii iesiti din orbita a lui Paul am observat ca si el a inteles. S-a lasat liniste o perioada lunga de timp pana cand Paul o rupe :

-Hai sa ne oprim aici, peisajul e frumos iar eu sunt obosit.

M-am pus pe iarba moale si m-am uitat la apus. As putea sa ii fac o poza iar mie sa imi prind numai fata ca sa pot spune cand voi merge maine la scoala ca in vacanta de vara am facut parasutism. Nu am avut timp sa dezvolt ideea pentru ca Celeste a sarit ca arsa de pe pamant si ne-a spus un singur cuvant:

-Fugiti, am vazut ca prinde o viteza fantasica cum a mai prins doar o singura data de cand o stiu, cand aveam paisprezece ani si la ora de sport cand trebuia sa dam alergarea de viteza a facut pariu cu Zander -baiatul de care ii placea la vremea aceea-ca ii intrece scorul. Chiar a facut-o. A zis ca in viata ei nu va mai fugi asa cum a fugit atunci. S-a inselat. Acum stiam ca toti anii in care crezusem ca sunt mai rapida decat ea erau o minciuna pentru ca imi era imposibil sa tin pasul cu ea. Trebuia sa se fi intamplat ceva foarte rau ca sa o puna asa in alerta, cu toate ca nu vedeam motive Nu sunt animale periculoase in padurea asta , pastorilor le-a fost interzis sa lase cainii cu oile sa mearga prin zona aceasta deoarece chiar la iesrea in padure se afla scoala nostra, asta inseamna ca copii se plimba des prin padure in pauze deci padurea trebuie sa fie sigura. Nu planuiam sa o intreb in momentul acesta ce s-a intamplat. Era de rau asta conta momentan.

Pamantul era acoperit cu frunzele cazute din copaci ceea ce facea ca drumul sa fie alunecaos si sa fie usor sa cazi. Si ca sa fie si mai rau, am luat-o la vale iar acum nu stiam cum sa ma mai opresc. Aproape ca era sa imi rup piciorul de cateva ori, dar am continuat sa alerg fara sa stiu de cine sau de ce. Nu mai aveam mult timp pana sa nu mai forta sa continui iar adrenalina a inceput sa imi pulseze cu adevarat in sange, pana acum nu m-am intalnit prea des cu adrenalina ca sa stiu cat de adevarata poate fi expresia aceea.

La un moment dat ne-am oprit cu totii si ne-am trantit pe pamantul rece gafaind.

-De.......ce?a intrebat Paul cu respiratia intretaiata. Celeste a asteptat ca respiratia sa ii revina la normal ca apoi sa raspunda:

-Am vazut doi lup. Era aproape de noi, nici nu credeam ca o sa scapam cu viata sau macar cu toate membrele. E e un miracol.

-Dar lupii nu se aproprie de oameni. Nici macar nu sunt lupi pe aici, am incercat eu sa analizez.

-Asta am vazut. Banuiam oricum ca se va intampla ceva rau.Ca data trecuta cand am vazut mana. Iar un moment de liniste. Tot ce stiam eu era ca ea, Paul si tatal lor se plimbau prin padurearate iar Celeste a vazut o mana alba care i-a aratat sa mearga in directia opusa. Ea a tacut pentru ca atunci cand esti speriat ai impresia mereu ca vezi lucruri. Mai ales in padure. Cand au inaintat au gasit un cadavru de om care statea acolo de mazim o luna. Mai rau, am auzit ca era tatal unui copil din apropiere caruia ii murise deja mama. Copilul nu a mai fost vazut de atunci. Politia l-a cautat peste tot dar nu au gasit absolut nici un indiuciu care sa le explice disparitia lui.

-Putem fi siguri macar ca daca ne intreaba ce am facut in vacanta de vara vom avea cea mai originala poveste. Pacat ca nu le putem spune, am incercat sa consolez pe Celeste.

-De ce nu? a intrebat Paul.

-Nu ne vede lumea destul de ciudati deja? Cand se pregatea sa imi dea raspunsul un baiat a trecut repede prin fata noastra fara ca macar sa se uite la noi, ca si cum am fi fost niste copaci. Parea de varsta noastra, intre saisprezece maxim douazeci de ani. Era inalt, aproximativ 1,80m si am putut vedea ca are parul blond. Venea din directia de unde am venit si noi. Probabil nu stia in ce pericol a fost. Am vazut-o pe Celeste pregatindu-se sa il intrebe ceva dar s-a facut nevazut inainte ca ea sa poata macar sa deschida gura.

Cineva care e imbracat din cap pana in pocioare in negru, care isi ascunde fata si care se fereste de fetele celorlarlalti ascunde ceva.