Orb?

95 8 3
                                    

-Ma distrez mai tare cand dorm. Si cu asta am plecat fiecare in directii opuse. Eram fericita ca aveam sa il vad pe Nathan dar gandul imi zbura in alte directii, directii primejdioase. Cate stia acea fata mai exact? "Ceea ce as putea sa iti ofer eu te-ar ajuta sa te convingi de anumite adevaruri." Atatea intrebari care ar putea primi raspuns atat de usor, trebuia doar sa merg la ea inainte de ora sapte si sa accept ceea ce avea sa-mi ceara la schimb.

In fata mea era o usa maro pe care o mai vazusem de doua ori in dimineata aceea. M-am ajutat de cel mai bun prieten al meu-gaura cheii-ca sa vad ce facea Nathan inainte sa intru in camera lui cu tava plina de mancarea de la cantina scolii.

Il vedeam cum merge prin camera  cu ochii inchisi in timp ce pipaia cu mainile tot ce ii iesea in cale, era sa scap tava din mana cand aproape ca s-a impiedicat de coltul patului. M-am grabit sa descui usa cu gandul de a-l certa ca o mama protectoare care isi vede copilul accidentandu-se intr-un mod prostesc.

Eram la intrarea in camera iar el a intepenit uitandu-se in directia mea fara sa deschida ochii. Am ramas pe loc fara sa zic nimic in speranta ca ii va deschide ca sa ma vada. Asta nu s-a intamplat  ceea ce mi se parea cam ciudat dar am ramas unde eram si asteptam.

-Rosana.

Mi-a spus numele pe un ton sovaitor. Ce era cu el? Tensiunea plutea in aer ceea ce imi provoca o stare de panica. Nathan avea momente foarte bune si foarte rele, din pacate nu aveam un orar ca sa stiu cand sunt cele rele.

-Nathan. Am oftat de usurare in sinea mea pentru ca am reusit sa ii spun numele pe un ton normal. Ce ti s-a intamplat? Am facut tot posibilul sa imi maschez ingrijorarea din glas la intrebarea aceasta dar un tremur vag al vocii a scapat facandu-ma sa imi inclestez maxiliarul de nervi.

-Nimic atat de important incat sa te faca sa te ingrijorezi. Trasaturile fetei i s-au mai inmuiat si un ton bland i-a luat locul celui sovaitor si mi-am simtit inima cum se topeste si obrajii cum imi ard asa cum nu au mai facut-o. Ma intrebam cum arata tenul meu palid cu nuante intunecate de stacojiu, obrajii mei au avut mereu nuante trandafirii fara machiaj dar erau usoare si fine. Mi-am relaxat maxiliarul si l-am intrebat inca o data acelasi lucru de data acesta vocea mi-a capatat usoare firicele de tandrete pe care nu am mai incercat sa le ascund.

-Rosana.

Inima mi-a saltat la auzul numelui meu pe buzele lui, il pronunta atat de fin, cu atat drag, ca si cum ar fi fost un cuvant sfant pentru el. Colturile gurii mi-au sarit in sus reusind sa ridice toata povara ce le-au ingreunat, ca o balanta.

 ___________________________________________________________________

Numele urmatorului capitol: INCEPUT TIMID

HOW TO DESTROY THE WORLDUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum