Capitolul 33

6K 265 11
                                    

        

        Alexis Price

        

        Coborasem din avion si eram, mai mult decat moarta de somn.Sa-l ia naiba de fus orar!Era pe inserate, probabil 6 sau 7.In orice caz mi se parea ciudat, pana sa-mi aduc aminte ca sunt pe un alt continent.Inca ne chiniam sa ne facem loc plin aglomeratie, ca sa putem iesi sa mergem spre alt aeroport, simtindu-ma usurata ca puteam respira normal o data ce-am iesit.

Mi-am tras rasuflarea, uitandu-ma in jur.Era pe incinate, iar la fel ca si inauntru, lumea era foarte grabita.Cercetand imprejurimile, mi-am dat seama cat de diferita era Londra de New York.Cu siguranta era mult mai stilat si atmosfera era altfel.Era ceva ce nu puteam explica.Am fost scoasa din transa, cand Zayn m-a apucat de mana, urcand intr-un taxi.

        Il gasisem destul de repede, iar imediat cum ne urcasem, barbatul de la volan ne-a zambit cald, intrebandu-ne destinatia.Daca eram in new York, cu siguranta primeam o privire constipata.Tot drumul am studiat cu atentie imrepjurimile si mai ales traficul.Era ciudat pe partea dreapta, dar ce mi se parea interesant, era faptul ca vedeam multe masini ca de epoca si cladiri cu o arhitectura impresionanta,Eram in locul asta de cateve minute si deja mi se parea cel mai tare loc de pe pamant.

Am ajuns chiar la timp, deoarece avionul pleca intr-un sfert de ora.Acum eram si mai nervoasa decat fusesem initial.Emotionata, mai bine zis.In mai putin de-o ora aveam sa-i intalenesc familia.Mi-am inchis ochii, luand o gura mare de aer.M-am intors spre Zayn, care mi-a zambit, insa era un zambet cam nervos, se vedea ca si el avea emotii.Sper sa fie bine.

        Se parea ca Bradford, era un oras dargut la prima vedere.Acum eram in drum spre casa lui Zayn si nu aveam unghii sa mai rod.In schimb, imi muscam nervoasa buza, iar Zayn imi arunca privirea "Las' ca vezi tu mai tarziu." Nu cred c-aveam sa vad ceva.Daca credea ca vom face ceva, cand mama si surorile sale erau in aceeasi casa, se insela amarnic.

Am fost scoasa din ganduri cand Zayn m-a tras usor de brat sa coboram.M-am dat jos, fiind pe cale sa si cad, injurandu-mi firea de impiedicata.Mi-am aranjat geaca, iar cand am vrut sa-mi iau bagajul, Zayn deja mi-o luase ianinte.Si eu care voiam sa ma tin de toarta aia, ca de propria-mi viata.

        Casa sa era frumoasa.Chiar daca era cam intuneric, puteam observa ca era destul de mare si asta datorita luminilor de pe strada.In ciuda vremii reci si umezelei din aer, atmosefra era totusi primitoare.Cu cat inaintem pe poteca pavata spre usa casei, inima imi batea din ce in ce mai tare.Incercam din greu sa-mi stapanesc emotiile, ca nu cumva sa intru in vreun soc si sa raman muta.Cand eram foarte emotionata, deseori, nu mai eram capabila sa vorbesc, iar acum ar fi fost un moemnt foarte prost.Nu voiam sa par necioplita sau prost-crescuta. Cand mai aveam cam 2-3 pasi m-am oprit brusc.Zayn s-a intors spre mine, privindu-ma ingrijorat.

-S-a intamplat ceva?Se orpise si el, studiindu-ma atent.

-N-nu pot sa fac asta.Mi-am scuturat capul, uitandu-ma nervoasa in jos.Pana sa apuc sa mai fac ceva, Zayn era deja in fata, luandu-mi fata in maini, in asa fel incat sa-l privesc in ochi.Domane, sper sa nu fie nimeni pe la geam.

-Alexis, n-o sa-ti taie nimeni capul, ok?O sa fie bine, ai incredere.Crede-ma, daca mama era vreo ciudata, nu te mai luam cu mine.Te rog, incearca sa te calmezi, esti palida.Imi mangaie usor fata, iar eu m-am atins dupa atingerea sa, care de fiecare data ma calma.Am aprobat, oftand.El mi-a zambit, sarutandu-mi usor fruntea.Am mai luat o gura mare de aer, apoi ne-am continuta drumul.Am ajuns in fata usii, ce avea o coronita de brad cu clopotei, iar Zayn a apasat pe butonul soneriei.Sunetul scos, m-a facut sa tresar vizibil, iar Zayn a chicotit.Imi auzeam inima in urechi plus niste pasi ce veneau repezi spre usa.Acum-i acum.

My protector (Zayn Malik)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum