Vol.2 : 47

156 10 3
                                    

Vreau doar sa spun ca ăsta e penultimul capitol. Sper ca finalul sa fie postat cât de curând.

David's POV :

Au trecut aproape o săptămână de când sunt închis. Am chemat o pe Iris sa îi dau ceva înainte sa se mute în alt oraș.
D:Iris, știu ca nu aș putea sa mi cer scuze, pentru că, ceea ce am făcut e de neiertat. Însă trebuie să îți dau asta.
Se uita nedumerita la mine și ia plicul.
Cei de la pază ma iau și ma închid în celulă.
Iau un cearșaf și ma urc pe scaunul de lângă pat, apoi leg cearșaful de cârligul pentru bec din tavan, iar capătul celalalt îl înfășor în jurul gatului.
Mara:Fă-o! Meriți moarte în chinuri pentru tot ce ai făcut!
D:M-Mara?? Trăiești?
Mara:Doar sa te vad cum mori. Haide! O meriți pentru ce i ai făcut întregii familii Șelaru.
Lovesc scaunul cu piciorul. Ultimul lucru pe care îl mai vad este ca Mara se uita la mine în mod superior, observând cum mi se duc ultimele clipe din viață.

~După 2 luni ~

Iris's POV :

Se apropie ziua mea. Am auzit ca David s a sinucis în propria celulă. Nu mi pare rău pentru el.
Ș:Iris! Mergem?
I:Da, vin imediat.
Dacă va întrebați ce era în acel plic pe care mi l a dat David...

Flashback :

"D:Iris, știu ca nu aș putea sa mi cer scuze, pentru că, ceea ce am făcut e de neiertat. Însă trebuie să îți dau asta.
Ma uit ciudat la el în timp ce îmi da un plic.
Ajung acasă și deschid plicul. Este o poza cu mama și cred ca celelalte persoane sunt din familia Selaru și mai este și un medalion cu o stea cu 8 colțuri. Mi o amintesc. Mama mi o dădea sa o port când venea multă lume, și veneam la bucătărie sa mai cer clătite cu ciocolată și caramel și mi s a rupt lanțul. Mama mi a luat altul. "

Ieșim din casa. Azi mergem sa mâncăm la o pizzerie care s a deschis acum o săptămână.
Tata se uita în spate.
Ș:Iris, fugi!
I:De ce? Ce se întâmplă?
Ș:Am uitat ca mai e încă un Cristescu.
I:Cum?! Nu știi câți frați ai?!
Ș:Tata a avut multe iubite. Am aflat acum câțiva ani ca și Marco e o problema. Cred ca David i a dat ordin înainte sa moară. Fugi!
Alerg. Alerg cât de repede pot. Cat ma țin picioarele.
Ș:Nu te uita în urmă! Fugi!
Se aude un foc de armă, și ma ascund după un colț de clădire. Întorc capul.
I:Tata! Tata!
Tata e împușcat. Încep sa plâng. Sunt plina de sânge.
Sun la ambulanță, apoi îl sun pe Andrei sa vina și el la spital.
Acolo am aflat ca tata nu își mai revine. E mort.
A:Poti sa vii sa stai la noi.
I:Mulțumesc, Andrei.
Lacrimile îmi curg șiroaie. Întru în casa lui Andrei cu capul în jos. Viata mea s a schimbat radical în 2 ore.

Darkness - CONTINUARE "PROFUL MEU" FINALIZATĂUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum