Liana(finalizată)

Cazul vieții mele!

Astazi am primit cel mai greu caz de pana acum.
Și tocmai de la tatăl meu.
Am primit un dosar din care lipsesc multe date iar eu trebuie sa le completez.

David Grey,așa scrie pe dosarul primit si așa îl chema pe deținutul de care trebuie sa ma ocup.

Tata a lăsat cazul in grija mea și mi-a cerut discreție maximă.
Stiu ca este ceva cu acest om,iar tata încearcă sa il protejeze.

În general nu imi este frică de nimic,am avut multe procese de care a trebuit să ma ocup,dar in sala de judecată,nu in închisoare unde sunt închisi atâția detinuti iar eu trebuie sa ma ocup de unul dintre ei.

Am învățat pe brânci ca sa devin un bun avocat si am facut asta împreună cu mama mea.Si ea este avocat ca si mine de profesie.Este cea mai buna mama pe care o cunosc si ma mandresc cu ea oriunde m-aș duce.Adesea ne-am întâlnit în sala de judecată și ne-am purtat mereu ca două profesioniste.

Eu locuiesc singura de mult timp dar ne întâlnim adesea la o cafea.

La inceput nu am vrut sa accept cazul pe care mi l-a dat tatăl meu,dar am scutit-o pe mana de o problemă.
Ea trebuia sa se ocupe de acest caz,dar mi-a revenit mie in cele din urmă.

Fiind spuse toate acestea imi beau cafeaua,iar apoi ma îmbrac office ca de obicei.
Imi iau fusta creion neagra pe mine,o cămașa alba si sacoul negru completând costumul.Ma machiez iar părul lung si brunet il las pe spate.În picioare imi iau pantofii de aceiasi culoare,dar cu tocuri foarte mari si plec la serviciu,dar nu inainte de a-mi lua servietă.Și de a-mi aseza ochelarii pe ochii.

Sunt o avocată nonconformistă,dar o sa ma cunoașteți pe parcurs.

Închid usa de la apartament,merg in parcare si imi iau mașina in primire.
Destinația-închisoarea de maximă securitate din Los Angeles.

Intru in penitenciar,iar un gardian ma ajuta sa ajung în sala de interogatoriu.

Aici este locul unde voi discuta cu deținutul,sau cu clientul mei cum spunem adesea noi avocații.

Întru in sala,iar inima imi bate cu putere.Sper sa nu o dau în bară sau sa fac ceva gresit.

Ma asez la masă,imi scot dosarul din servietă și reportofonul care il pun pe masă.Si pachetul de tigari care ma scoate din situații de criză,fumatul ma face sa gândesc mai bine.Este modul meu de relaxare.

Dupa ce imi asez lucrurile in ordine pe masă,apare si omul pe care il astept însoțit de unul dintre gardieni.

În fata mea se afla o namila de om,de două ori cat mine,îmbrăcat in uniforma închisorii.
Incerc sa ii vad chipul dar nu reușesc din cauza pletelor lungi ce ii acoperă fata.

- Puteți sa ii dati drumul la cătușe!Îi spun eu gardianului.Așa pot vorbi mai bine cu clientul.
Îi fac semn gardianului sa plece din cameră,iar eu rămân singură cu deținutul.

Trag scaunul de la masă si ma asez pe el.
Același lucru il face si el,se așează la capătul celalalt al mesei si ramane neclintit.

- Eu sunt Liana Rey si ma voi ocupa de cazul tau de acum inainte.Spun dupa ce pornesc reportofonul,trebuie sa înregistrez fiecare discuție în parte.
Se pare ca nu vrei sa facem cunostinta,dar iti cer sa colaborezi cu mine daca vrei sa scapi de aici cat mai repede.Pentru ca eu nu am de gând sa plec de aici și ma vei avea pe capul tau multe zile de azi inainte,pana ce vei decide sa vorbești cu mine.I-am promis tatălui meu Edan Rey ca te voi scoate de aici și am de gând sa imi țin promisiunea dată.

Aștept sa scoată doar un cuvant dar nu o face.Iau pachetul de tigari de pe masă si aprind o țigară.

- Vrei!Il intreb dupa ce ii arunc pachetul de tigari pe partea cealaltă de masa unde sta el,dar mi-l împinge inapoi.
Sa vorbești nu vrei,țigări nu vrei!Chiar nu mai inteleg nimic.

Termin țigara de fumat,imi asez ochelarii pe ochi dupa ce ii sterg,imi dau sacoul jos si il asez pe spătarul scaunului,apoi ma așez din nou pe el.

- David Grey!Așa te numești,ii spun după ce deschid dosarul.
Aici scrie ca ti-ai omorât soția si ca copilul tau a rămas intr-un centru de plasament.
Cred ca ăsta este cel mai dureros lucru,copilul.
Nu ai vrea sa stii ce s-a ales de el?

Dupa două ore de interogatoriu,trebuie sa ma retrag.Astazi nu am reusit nimic,nici macar un cuvant,dar nu ma dau bătută așa de usor.

Imi strâng lucrurile și vreau sa plec,dar nu inainte de a-mi lua sacoul pe mine.

- Nu am cunoscut nici o avocată pana acum cu atât de multe tatuaje!Imi spune si începe sa râdă.

- Iti voi spune asta maine cand ne vom vedea din nou,desigur daca vrei sa colaborezi cu mine.Desi nu i-am putut vedea chipul cat am stat cu el,am simțit mereu ca ma privește.Nu stiu de ce dar privirea lui ma arde,fara macar să o pot privi.

Primul capitol!Va pup