Liana(finalizată)

Atat de greu!

E atât de greu!Mai ales dupa ce am fost a lui,iar acum el nu mai este lângă mine.

Ziua trece foarte greu,iar gândurile mele zboară adesea la David.

E foarte greu,eu sa fiu aici,iar el să fie acolo.

De abia astept sa se facă din nou  dimineață si sa il pot vedea din nou.

Noaptea a trecut,atipind doar câteva ore.Am stat și am analizat fiecare părticică din dosarul primit.Chiar si un mic detaliu m-ar putea ajuta în cazul lui,iar cea mai mare dorința a mea este sa ii pot reda libertatea de care are atâta nevoie.

Ma îmbrac repede dupa un duș,imi pregatesc lucrurile de care am nevoie și merg direct la închisoare.

De  abia aștept sa il vad din nou pe David,macar sa il pot privi daca nu il pot atinge.Acest bărbat îmi da senzații de mult uitate,si ascunse undeva adânc in inima mea.

Mi-am promis sa nu ma mai îndrăgostesc,după tot ce s-a întâmplat cu Nicholas,dar inima alege întotdeauna si stiu ca am ajuns sa ma îndrăgostesc din nou de David.

Stau la aceiași masă din camera de interogatoriu si aștept ca el sa deschidă ușa.Inima imi tresare atunci cand o aud deschizând-se.

- Buna dimineața! Ii spun si vreau sa ii sar in brațe,dar ma abțin oricât de greu îmi este.

- Buna dimineața,Liana!Îmi spune David si se aseaza pe scaun in fata mea.

Înainte de a începe discuția,aprind o țigara.
Am nevoie înainte de a începe din nou discuția cu el,mai ales după noaptea de dragoste petrecuta împreună.

I- as spune atât de multe lucruri, dar profesia mea trebuie sa fie pe primul loc,mai ales ca sunt supravegheata si trebuie sa inregistrez fiecare discuție pe care o am cu el in închisoare.

- Cum a decurs intalnirea cu fiica ta?Incerc eu sa aflu,desi eram acolo când s-a întâlnit cu Olivia.

- A fost foarte bine,mai ales după ce am văzut-o după atâta timp.Si trebuie sa iti mulțumesc pentru asta.

Ii zâmbesc si aprind din nou tigara,nu credeam ca poate fi atât de greu sa il privesc si nu ii pot spune ce simt.

- Sa ne întoarcem din nou la noaptea când ați fost inchis,va amintiți ce s-a întâmplat cu sotia dumneavoastră.In dosar scrie ca erau urme de sânge prin toată casă,iar sotia dvs. a dispărut fara urma din acea seara si ați fost închis ani buni pentru crimă,desi cadavrul sotiei nu a fost găsit niciodată pana acum.Si nimeni nu știe ce s-a întâmplat in acea seara cu adevarat.
Eu sunt aici ca doar ca sa aflu adevarul si sa va ajut sa ieșiți de aici.

Privirea i se întuneca pentru prima dată și ridică vocea destul de tare la mine.

- De ce nu înțelegeti nici unul dintre voi ca nu imi amintesc nimic din acea seară.Stiu doar ca Ingrid m-a inselat si atât.
Se apropie de masa si o răstoarnă.Lucrurile mele ajungând pe podea,iar munca mea de o saptamana risipind-se pe jos.

Se apropie de mine si chiar daca atitudinea lui ma sperie,incerc sa fiu tare si sa ma mențin pe poziții.

Gardianul încearcă sa vina înaintea mea,dar ii fac semn sa ma lase singura cu el.Sțiu cat de greu ii este sa stea închis aici,iar mie imi este și mai greu sa stau afară fara el.

Stiu ca nu o sa imi facă rau,la fel de mult cum cred ca este nevinovat si se afla pe nedrept in aceasta închisoare.

Ma îmbrățișează si se calmează instantaneu,exact de brațele lui aveam și eu atât nevoie.

- Vrei o țigară?Il intreb eu zâmbind.

- Poți sa o fumezi tu,eu as avea nevoie dar de altceva în momentul asta?Imi șoptește la ureche,inainte ca ușa sa se deschidă,iar gardianul il ia din brațele mele si il închide din nou in celula închisorii alături de ceilalți deținuți.

Imi strâng lucrurile de jos,si ma pregătesc sa plec.Dar nu inainte se a-l vedea din nou pe David.

Imi aranjez parul,imi pun ochelarii pe ochi și imi așez fustă creion pe care o am pe mine.

Sunt condusa de un gardian la celula unde este închis cel care mi-a dat lumea peste cap în doar câteva zile,si evit pe cat posibil fluierăturile celorlalti deținuți  asupra mea atunci cand ma vad mergând pe culoarul închisorii.

Usa imi este deschisă si sar in brațele omului pe care am inceput sa il iubesc.
Ma sărută si as vrea sa nu imi mai dea drumul niciodată,dorul fata de el ma doboară.
Acum libertatea mea este doar lângă el.

- Ce cauti aici?Ma întreba în timp timp ce ma strânge puternic la pieptul lui si imi sărută părul.

- Trebuia sa te vad!Îi raspund eu.

Ii spun să aibă incredere in mine,iar apoi părăsesc celula.Ma întorc din nou acasă,cercetand si încercând sa scot la iveală alte dovezi.
Trebuie sa il scot de acolo,doar așa pot supravietui și eu.

Gata și un nou capitol.Sper sa va placa.Stiu ca scriu c-am greu,dar am avut foarte multa treaba în ultimul timp.Se apropie sărbătorile cu pasii repezi si sunt multe lucruri de facut.Sper sa pot termina si urmatorul capitol în aceasta seara.Va pup!