UNFAIR LOVE

Capitolul 9

   După ziua care tocmai a trecut, ziua în care cel pe care eu îl credeam odată prieten, singurul lucru de care mă pot bucura este singurătatea din camera mea. Sau cel puțin așa cred.

   Mi-aș dori să pot să nu mai simt nimic. Mi-aș dori să pot să fiu indiferent, așa cum e el, așa cum este toată lumea. Am ajuns să urăsc oamenii. Nimeni nu mă înțelege.

   Prins în atâtea gânduri, sunt acaparat de Lumea Viselor, o lume în care nu mai simt durere, nici tristețe ci simt doar pace.

   Dintr-odată aud piesa "Shaky Shaky" de la Daddy Yankee și-mi dau seama că este "preaiubita" mea alarmă pentru diminețile de școală.

   Mi-aș dori să renunț la școală, însă este singura mea speranță la un viitor mai bun, un viitor al meu. Din păcate, în acest ritm, nu știu care va fi viitorul meu.

   Merg, fac un duș fierbinte și mă ating în zona rănită de către brunet. Încă doare extrem de tare, însă nu atât de tare precum durerea mea sentimentală. Nu știu cum, dar am simțit un atașament extrem de ciudat față de acel individ, un atașament pe care nu l-am mai simțit vreodată, ceva nou pentru mine.

   După duș, mă îmbrac cu un tricou gri, un pulover alb, pantaloni de blugi STRAIGHT albaștri și adidașii mei contrafăcuți. Nefiindu-mi foame, plec direct spre liceu, fără să mă opresc pentru a auzi eventuala "teorie" a mamei mele.

   Drumul spre liceu este unul relaxant, muzica din căști ajutându-mă să mă calmez. În scurt timp ajung în fața liceului unde pășesc cu o teamă incredibil de mare datorită evenimentului întâmplat în ziua precedentă. Intru pe holul răcoros și încep să merg spre sala de clasă unde voi avea cele șase ore de astăzi.

   Contrar așteptărilor mele, nu am avut parte de vreun lucru urât sau de vreo întâmplare rușinoasă în această dimineață, însă în momentul în care ajung în clasă îl văd pe Joseph lângă Sam șoptindu-i ceva și apoi presând un pupic pe fruntea acesteia. Nu știu cum aș putea explica acel sentiment, însă a fost unul extrem de neplăcut. Nu știu dacă eram gelos pe el sau pe ea. Nu știu dacă mi-am făcut speranțe false. Nu știu dacă sunt dezamăgit de prietena mea care acceptă avansuri de la cel care ieri m-a rănit fizic sau dacă sunt dezamăgit de mine care am fost vulnerabil în fața acesteia.

   Merg în banca mea și îmi bag căștile în urechi pentru a mai scăpa de starea de nervozitate și de presiune de pe umerii mei.

Ce puteam aștepta de la niște străini?