De ce ai făcut toate astea?Unde ți-am greșit?Să îmi cer iertare pentru toate câte am făcut și pentru tot ce am oferit?Pentru faptul că am pus ceva pe tavă în fața ta?Scuză-mă,scuză-mă,te rog.Iartă-mă,iartă-mi ochii că te-au privit atât de mult încât mi te-ai întipărit pe retină.
Iartă-mi brațele ce te-au strâns în ele și mâinile pentru ca ți-au dat drumul.Iartă-mi pașii că nu tot timpul s-au îndreptat către tine.Iartă-mi neputința.Iartă-mi tot și toate câte ți-am făcut,și binele și răul,și cuvintele rostite și cele nerostite,faptele,dorul.
Privesc peste umăr și văd ce mă ajunge din urmă.Mi-e dor.Îmi lipsești.Te cam vreau înapoi.Nu azi,nu mâine,mereu.Te plac.Să știi că și eu te iert fără măcar ca tu să-mi ceri asta și fără ca tu să vrei asta.Te iert,dragule.
Te voi ajuta mereu,mereu îți voi fi alături,îți promit!Dar atât,în fața mea vei fi un străin,cum ai fost și la început?Adică cum ai fost înainte să te cunosc,înainte să te plac?
Nu știu.Poate mai străin decât atunci,așa cum mă mint că ești și acum.Străinul meu bine cunoscut,atât de bine cunoscut,atât de bine te cunosc.Îți cunosc gândurild,replicile,gesturile,tot.Două lucruri nu le înțeleg,de ce faci unele lucruri și de ce alteori joci teatru?De ce nu te-ai oprit și ai continuat?Cu pași mărunți și cu lacrimi în ochi îți spun,printre ultimele cuvinte spuse din toata inima: "mi-e dor,îmi lipsești,te plac,țin la tine mai mult de atât,foarte mult,enorm."
Te iert,dragule.Îți iert ochii că m-am pierdut în ei și că au permis asta,că m-au privit lung,mult,îmi plac,buzele că m-au sărutat.Îți iert nepăsarea,indiferența,neîncrederea.
Îți iert toate minciunile pe care mi le-ai spus sau pe care mi le-ai arătat de multe ori gen "mi-e dor".Ți le iert,pe toate,eu te-am iertat deja rămâne să o faci și tu,dacă ai puterea,sper să te intereseze.Ai ales tot timpul calea de mijloc,nici nu ai plecat,nici nu ai rămas,ai plecat și ai venit.Ai venit și ai plecat iar.Nu mai ești cel care erai odată.