Jurnalul unui nebun

Ziua 2

Vreau sa mor stiind cu certitudine ca nimeni nu ma va invia. In toata aceasta viata plina de dobitoci, de aureole patate de sange si sfartecate de pacat ma gasesc mai fericita in pamant. Pamantul nu vorbeste, pamantul nu isi striga nelinistea si nu imi cere sa abuzez mereu de puterea cu care am fost investita. Urasc cand vad cum imi cer ajutorul si cred ca intr-o mana sta divinitatea si intr-o vorba iadul.

Nu sunt atat de importanta. Nu ma consider superioara. Vad cum intr-o zi ma faceti sa cred ca pot schimba totul. Ma simt obosita de dimineata desi am dormit peste 10 ore. Probabil vreo functie cerebrala intuieste ce va aduce soarele. Nu sunt vampir, nu sunt Alba-ca-Zapada. Nu mai vreau...

In clasa un ingeras imi cere ajutorul cu o voce scazuta. Nu aud bine, nu imi e nici gandul la vreo cerere. Ii spun sa repete. Odata ce privirile ni se intalnesc se simte infricosat. Nu indrazneste sa ma priveasca in ochi, priveste fruntea, un punct mai sus. Nu repeta, doar pleaca asa cum a venit. O divinitate urmeaza. Ma plaseaza deasupra unei prapastii. Toti demonii, toti ingerii amutesc. Daca eu cad dupa mine vor cadea si altii. Toti ochii pe mine. Divinitatea a gresit... M-a privit in ochi si a supravietuit. I-am raspuns plictisita. Salvarea este calea mea...

Se pastreaza o liniste mormantala. Un moment de reculegere. Doi ingeri sparg linistea. Aud tipete. Imi intorc privirea spre cearta, spre sange. "S-a intamplat ceva?" Niciun raspuns. Brusc altercatia ia sfarsit. Ciudat, nu imi aminsesc sa fi facut ceva...

Urasc sa fie liniste... Linistea naste demoni. Demonii se raspandesc si instiga memoria sa rugineasca.

Iadul e gol. Toti demonii se ascund in ochii mei. Urasc ca o privire sa ucida conflicte si un cuvant sa schimbe o soarta. Urasc ca totul sa fie privit atat de simplu.

Ajung acasa, fac un dus fierbinte. In oglinta aburita disting insa doua flacari, focul zeilor in constiinta multora... Cu degetul scriu pe oglinda cu privirea in cele doua flacari galbene-verzui " In Ziua 2 am urat focul..."