Viata unei adolescente.

Nu trebuia sa fie asa

   Cameron

Toata lumea incepe sa alerge si sa strige. Este mult prea aglomerat. Stau in mijlocul vartejului de oameni si tot ce pot sa fac este sa o caut pe ea. Pe Sophia. Nu e pe nicaieri. Un sentiment de frica incepe sa isi faca aparitia. Daca a patit ceva? Daca a disparut? Cine a fost impuscat? Cine a impuscat? Lumea incepe sa ma impinga si sa ma loveasca incercad sa ajunga intr-un loc cat mai sigur. Si dintr-o data o vad. Sta destul de departe de mine. Este derutata. Cand ma vede pe fata ei apare un sentiment de liniste si incepe sa alerge catre mine. Sare la mine in brate, iar eu nu mai vreau sa ii dau drumul. E speriata. A plans. O iau de acolo si mergem catre un loc mai sigur. Nu pot sa permit sa i se intample ceva.

Sophia

Ma simt in siguranta in bratele lui Cameron. Pot sa vad ca muschii lui incep sa se relaxeze putin cand ajungem intr-un loc mai sigur. Sunt derutata si speriata. Ce a fost cu acel sunet? Chiar a fost un foc de arma? Cine ar face asta? Este cineva ranit? O gramada de intrebari imi vin in minte. Ma uit la Cameron. Si el pare la fel de derutat ca si mine. 

-Cam...

-Esti bine? Te-a ranit cineva? ma intreaba si incepe sa ma examineze.

-Sunt bine. Dar tu?

-Nu iti face griji pentru mine. Eu sunt bine.

-Cam, ce a fost aia?

-Un foc de arma. Cineva a tras un foc de arma.

-Vai doamne. spun si incep sa plang.

-Shh, nu iti fie teama. O sa am eu grija de tine. Totul va fi bine. Esti in siguranta.

In timp ce imi spunea asta ma gandeam ca cineva poate este ranit. Si asa am inceput sa ma panichez...

-Unde este Andrew? Unde sunt Emma si Cris? Daca au patit ceva? spun in timp ce vreau sa ma eliberez din stransoarea lui Cam.

-Nimeni nu a patit nimic. Linisteste-te! Daca s-ar fi intamplat ceva grav am fi aflat pana acum . Probabil ca si ei se ascund pe undeva. Suntem 15 oameni imprastiati. Nu ai cum sa ii gasesti. Incearca sa te linistesti. imi spune el si ma imbratiseaza mai strans.

M-am mai linistit. Insa tot nu pot sa nu ma gandesc la ce este mai rau. Dupa ceva timp 3 barbati intra in casa. Toti 3 erau inarmati si foarte puternici. Am simtit cum Cameron ma tragea in spatele lui si cum devine tot mai incordat. Unul dintre barbati merge la etaj, iar dupa cateva minute ii aduce jos pe toti cei care s-au ascuns in camerele lor. Unul dintre ei ne strange pe toti in living.

-Sa nu indraznesti sa pui mana pe ea! spune Cameron cand unul dintre barbati a vrut sa ma ia de brat si sa ma duca in camera.

-Tu sa faci bine si sa taci. spune barbatul si isi ridica pistolul.

-Cam, te rog! ii spun si il trag spre mine.

Mergem in camera cu ceilalti si ne asezam pe jos. Incerc sa ma uit sa vad cine este cu noi in camera, insa nu prea pot sa ma misc din cauza stransorii lui Cam. O vad pe Emma cu David si Connor, iar pe Andrew il vad uitandu-se la mine nervos, dar insa linistit cad vede ca sunt cu Cam. Incerc sa o gasesc pe Cris, dar nu o vad pe nicaieri. Emma si David stau imbratosati ceea ce inseamna ca macar ea este in siguranta. Sau cel putin cat de in siguranta se poate.

-Nu sunt toti, Tom! Sunt doar 14. Cineva lipseste. spune unul dintre barbati.

-Astia erau in casa. Jur! Cineva probabil ca a reusit sa scape. spune Tom

-Cum adica a reusit sa scape? Va dati seama ce inseamna asta? spune unul dintre ei si trage un foc in sus.

Toata lumea incepe sa tipe si sa se panicheze. 

-Am gasit-o Mike! Era la subsol. spune un barbat si o arunca pe Cris pe jos.

Aceasta se duce langa Emma si sta cu ei acolo. Ma burur asa de mult sa vad ca este bine. Seful celor trei barbati, Mike daca am inteles bine, ne numara inca o data, dupa care incepe sa vorbeasca.

-Buna tuturor. Eu sunt Mike, iar acestia sunt Harry si Tom. Nu am venit aici pentru a va face rau. Insa daca este nevoie nu vom evita sa facem asta. Sunteti un fel de momeala. Avem nevoie de ceva de la niste oameni, asa ca incercati sa fiti cuminti.

-Nu poti sa ne tii aici! Ce vrei de la oamenii aia? intreaba Connor.

-Asta nu este treaba voastra.

-Ba da. Este. Nu poti sa ne tii aici si sa ne ameninti. Nu am facut nimic. spune David si icearca sa se duca la el, dar il prinde Emma si nu ii da drumul.

-Ai grija cum vorbesti! Asta daca nu vrei sa-ti zbor creierii.

Dupa 2 ore suntem in acelasi loc, la fel de speriati. Nu intelg ce se intampla. Cam incerca sa isi scoata telefonul si sa sune la politie, dar este mult prea periculos.

-Cam, e prea periculos. ii spun speriata.

-Cineva trebuie sa o faca. Nu putem sa stam aici si sa ne omoare pe toti. imi spune si scoate telefonul.

Reuseste sa formeze numarul, insa unul dintre barbati il vede.

-Hei, tu! Ce faci acolo? Incerci sa suni la politie?

Mike si celalat aud si se reped la Cam. Il iau de maini si il duc in mijlocul camerei. Eu simt ca nu mai pot sa respir. Simp cum ma panichez si cum imi curg siroaie de la crimi.

-Cum te cheama pe tine, baiete?

-Raspunde!

-Cameron.

-Asa. Cameron stii ce se intampla cu oamenii care ma supara? spune Mike si isi ridica pusca.

-Lasati-l in pace! strig speriata. Nu a facut nimic rau!

-Ia te uita ce avem aici? Ce iubitica curajoasa ai. Haide sa vedem cat de curajoasa esti acum. spune Harry si isi pune pistolul la capul meu.

Am inghetat. Pistolol este rece. Il apasa pe tampla mea. Doare. Insa nu trebuie sa stie el asta.

-Ia mainile de pe ea! Sa nu indraznesti sa te atigi de ea. Auzi? urla Cameron si nu l-am mai vazut niciodata asa de nervos.

Harry se uita la Mike care ii face semn sa ma lase in pace. Isi ia pusca de la capul meu, dar in schimb ma loveste peste fata. Cad pe jos si il vad pe Andrew care vine la mine sa ma ajute. Ma uit la Cameron. Ochii lui albastrii sunt plini de furie si de ura. Ii spun pe muteste ca sunt bine, insa nu ma crede. Il vad cum se ridica nervos si merge catre Harry, cand dintr-o data...puff.

-Nuuuuuuuu!