Doar noi doi...

330 30 5
                                    

Autor pov.
Apel telefonic.

J: Tae

T: da?

J: ai ajuns în fața casei mele ?

T: mai am puțin, poți ieși.

J: ok, paaa.

T: pa.

Apel terminat.

În mintea minunată a lui Tae:
Jimin, mă bucur că îmi ești prieten. Nu știu de ce te plac, ai ceva anume. Nu cred că îți voi spune că simt ceva pentru tine. Nu acum.
Inapoi la realitate.

J: Taeeee~ •Spune acesta în timp ce aleargă spre acesta•

Când Jimin ajunse lângă pe Tae, l-a îmbrățișat strâns cea ce îl făcuse pe Tae să înroșească.
După îmbrățișarea data , Jimin spuse:
J: în ce parc vrei să mergem?

T: nu știu, alege tu.

J: hmmm... mai știi în ce parc am mers atunci când ne-am cunoscut?

T: da.

J: acolo vreau să mergem.

T: bine, hai.

Ajunseră în locul respectiv. Se dăduseră pe leagăne, pe topogane și s-au jucat în nisip .
După muuult timp în care s-au distrat ca niste copii mici Jimin spuse:
J: Ce rapid a trecut timpul.

T: chiar că.

J: Tae?

T: d-da?

J: mă conduci până acasă?

T: ăăă, sigur.

Pe drum spre casa lui Jimin, cei doi vorbiseră ce zi frumoasa a fost și că s-au distrat.
Ajunseră fata casei si Jimin spus:
J: multumesc că m-ai condus. • Spune și-l îmbrățișează pe Tae•

T: c-cu plăcere.

J: paaa.

T: pa.

Jimin intră in casă, iar Taehyung se îndrepta spre a lui. Nu ajunse departe de casă lui Jimin că Tae văzuse vreo 5 băieții care abia se țineau pe picioare, s.o fi gândit că s.au îmbătat. Se îndreptase spre ei și zice :
T: vă simțiți Bine, vreti să vă ajut să mergeți la un medic?

Necunoscut: ai vreo problema, amice? *sughiț*

T; vreau doar să vă ajut. Doar nu vreți să mergeți ca nebunii singuri pe aici.

Necunoscut: iti bati joc de noi?

La ce minte întortocheată au avut de la beție il luaseră pe Taehyung la bătaie.
Acesta a strigat după ajutor. Din fericire fereastra lui Jimin de la casa era deschisă și îl auzise pe Tae. Ieși din casă și alerga să-l caute pe acesta.
Il văzu stand jos, cu ceva răni ușoare.

J: Taehyung!
Striga acesta și alerga spre el.

Îl ridicase și sprijinii de el și se întoarse acasă.

Taehyung pov.

Aud o voce subțire, îngrijorată. Aș recunoaște-o dintr-o mie. Jimin.
J: Taehyung!

T: mmm... d-da?

J: Ești ok? Spune-mi ce te doare.

T: mâna stângă, obrazul stâng , mă  doare si genunchiul drept si puțin capul.

J: La mâna stângă ești puțin jiulit.
Pe obraz ai o mica zgârietură.
În genunchi esti tot jiulit, capul unde mai exact te doare?

T: fruntea.

J: vin imediat.

Autor pov.

După nici 2 minute Jimin se întorsese cu niste plasturi, spirt și o pastilă.
J: i-a pastila asta, e pentru durere de cap.

Acesta îi desifectase răniile și îi puse plasturi.

J: apune soarele, cred că ar fi mai bine să dormi la mine în seara asta.

În mintea minunată a lui Tae:
Ai de capu meu.
Eu si Jimin, singuri, în aceeași casă.
Asta nu va fi bine.

1. Vmin, love story {Finalizată}Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum