Yoonmin | Friends?

Capitolul 10

       YOONGI POV
Este ora 7:00 AM.Sunt trezit de alarma telefonului care mă anunță că trebuie să mă pregătesc pentru a merge la universitate.Ma ridic de pe canapeaua pe care am dormit ca un prunc și îmi închid alarma.Imi frec ochii cu pumnii și încep să îmi scot hainele pe care le-am luat ieri înainte de a veni la Jimin acasă din ghiozdan.Am fost foarte obosit și am dormit buștean toată noaptea,dar cred că l-am auzit azi-noapte pe Jimin spunând "Auch".Și părea să fie în aceeași încăpere cu mine.Nu știu dacă doar am visat sau chiar așa a fost.Oricum am sa îl întreb când mă întorc de la universitate.El sigur doarme buștean,asta daca nu l-am trezit cu alarma mea.Desi nu cred pentru că el doarme mult mai adânc decât mine.Incep sa ma schimb cu hainele noi și îmi pregătesc ghiozdanul punând în acesta toate cărțile care îmi trebuie azi la universitate.Intre timp mi se face foame așa că decid să mă îndrept spre bucătărie pentru a-mi face ceva de mâncare.Cred că Jimin nu s-ar supăra dacă i-aș fi puțin din mâncare.Deschid ușa bucătăriei și dau de un Jimin mult mai treaz decât mine.
–Ohh neața te-ai trezit!Ți-am făcut micul de jun!spune Jimin cu zâmbetul pe bune intorcandu-se cu fata spre mine
–Neata Jimin!Te-ai trezit pentru a-mi face micul de jun?îl întreb asezandu-ma pe unul dintre scaune,eu fiind încă foarte somnoros
–Nu chiar!Pur și simplu m-am trezit cu 10 minute înainte să te trezească pe tine alarma si nu am mai putut adormi.Asa că am zis sa profit de ocazie și să îți fac micul de jun.spune punând o farfurie cu mâncare în fața mea
–Mersi!Dar tu nu mănânci?îl întreb începând să mănânc.Oh și apropo asta e geniala.Te pricepi mai mult că mine la gătit.
–Eu mănânc mai târziu!
–Dar eu vreau să mănânci cu mine!spun eu puțin inconștient din cauza oboselii
–Ok...atunci....vom mânca împreună...spune,acesta luând o farfurie cu mâncare și asezandu-se langa mine
–Ummm..ce s-a întâmplat azi-noapte??Cred că te-am auzit când ai spus un "Auch".Și părea că și cum ai fi fost în aceeași încăpere ca și mine...
  *in mintea lui jimin*
oh shit daca m-a auzit când am spus că încep să ma îndrăgostesc de el?sunt așa un idiot!Logic că mă putea auzi!Poate a auzit tot ce am zis și doar se preface....uhh Doamne ajuta-mă!ok respira!Acum,trebuie să găsesc o scuza,dat tot am sa ii zic o parte din poveste.
  *revenind*
–Umm...Jimin?Heyy Jimin???Mă ignori cumva??
–Uhh scuze!Doar incercam sa îmi amintesc de ce am fost aseară la tine.spune acesta începând din nou să mănânce.
–Si??Îți aduci aminte?Că dacă nu,eu am sa zic că ești somnambul!spun eu începând să rad
–Hahaha!Foarte amuzant!spune acesta sarcastic.Stai calm nu sunt somnambul pentru că îmi aduc aminte ce făceam azi-noapte!
–Bine,atunci lamureste-ma!
–Pai...m-am trezit pur și simplu și nu am mai putut adormi la loc.Asa că am zis să mă duc până în bucătărie pentru a bea un pahar de apa.Si nu mai știam dacă îmi luasem telefonul din sufragerie sau nu...și m-am uitat puțin...și am calcat din greseala pe piciorul rănit.De aia m-ai auzit zicând "Auch" ,dar nu ai mai auzit nimic înafara de "Auch"??mă întreabă acesta
–Nu am auzit decât acel "Auch".Eram foarte obosit.
–Uhh...ok...și scuze daca te-am trezit eu....
–E ok!Nu-i vina ta!ii spun zambindu-i
–Ok, Yoongi cred că ar fi cazul sa pleci!e 7:50 AM!
–Okk!Ne vedem când termin orele!Byee!spun ridicandu-ma de pe scaun
–O îmbrățișare?mă întreabă Jimin
–Ok...dar de ce?
–Pur și simplu!Acum fugi!Vei întârzia!spune după care plec și eu spre universitate.

#668

heyy am revenit din mou.Sper că va plăcut capitolul asta și aș vrea să vă multumesc pentru aproape cei 200 de ochișori👀Nu credeam că am să ajung aici...pe bune...credeam că o să citească doar vreo 2-3 persoane cartea asta...dar în fine
byeee pwp 💙