~ Sclava vampirilor ~

Revenirea II - O surpriza

Patura pufoasa a mutat-o deasupra lui.S-a ridicat usor,incat sa nu o simta....Dormea profund,caci a reusit sa se strecoare.A rasuflat usurata.Chipul senin al lui Michael imprastia agitatia ce ultimele zile au varat-o in sufletul ei....
Pe varfuri,camera luminata de zorii zilei,a parasit-o....o pofta acuta imboldind-o.
Somnul inca ii incetosa mintea,caci detaliile momentelor de tensiune din care baietii au salvat-o,cu a lor ingrijorarea nu au ajuns-o.
Adormind in bratele unde raul cu ale lui radacini vicioase nu o pot ajunge....zambetul ii nuanteaza buzele mai dulce decat orice ruj.

 -Ohh b-
-esti bine?-aproba zambind ,desi primirea e moarta,o dovada adusa de intreruperea brusca.
-da!-glasul puternic nu tradeaza durerea,poate doar in sclipirea inghetata a ochilor reusesti a o regasi....asta daca stii sa citesti.
josh manuia foarte bine aceste arme.de aici pornea si starea agresiva in care se afla...
ii era mila de propria persoana,era manios pe comportamentul lui....dar nu stia cum sa se exprime altfel.a uitat cum....el,michael,amandoi.
a inghitit cafeaua parca dorind a o devora.privirea ii stralucea patrunzator,iar chipul i-a devenit pal.
nervozitatea ii stapaneste trupul....
luna a intuit numaidecat.a deschis usa frigiderului scotand laptele.
-stiu ca nu este vina mea....-nu isi gasea cuvintele,Luna.Sprancenele s-au arcuit ,napustandu-se apoi cu ravna deasupra bietelor ploape,parca dorind a le pedepsi.Cum ar putea sa continue?sa-l destinda?ei ,ii era teama a vorbii....in unele momente,cand frica nu o guverna,atunci era amortita...
curajul ei se retragea inapoi in cusca pipernicita ,care a luat nastere cu mult timp in urma....ea se afla in fiecare dintre noi.greutatile....impedimentele ne duc intracolo....dar,de nu reusesti sa gasesti metoda de a topii acel fier ,din care momentele o construiesc....te vei scufunda odata cu ea.
se spune ca diferenta dintre un pesimist si un optimist ,atunci cand pierd....este ca optimistul,gaseste o metoda de a ramane vesel.
si oare nu acesta este scopul vietii?Acum Josh incerca sa inteleaga de ce unii dintre noi incercam sa ne complicam cand....faptele care ne umplu lumea de fapt,ar putea deveni mai usoare de atat....
I-a taiat el gandurile,continuand ceea ce inima ii dicta.a ascultat-o,de nenumarate ori o asculta si iubeste emotia ce il strapunge odata ce sfarsitul acestui tablou vine.....se simte apreciat,dorit... ca si cum caldura celorlati,provocata de vorbele-ti duioase,il umplu de fericire.-dar imi pare rau ca te-a atacat.nu ar fi trebuit sa treci prin asta.
nu a surprins-o,cum isi dorea....se astepta sa isi ceara scuze,desi intradevar,singura lui vina era ca ....a salvat-o poate.
ea o intelegea pe ....aceea fata Anna.Era singura,intr-un moment scurt toti au parasit-o.Probabil ca si pentru ea,Michael si Josh erau...tot ce i-a mai ramas pe aceasta lume si acum....au abandonat-o.
Gelozie dar o gelozie guvernata de teama de a sfarsii fara un cuvant dulce soptit de acele buze ispititoare.Frica de a-i pierde pe toti dragi tie,aceasta ne ghideaza de cele mai multe ori.....Pe ea a ghidat-o,adus-o aici....in pragul acesta.....E stangace,timida si slaba.... 
Dar nu avea de gand sa le spuna si lor aceste cuvinte,sa le impartaseasca baietilor ar fi insemnat aducerea pe aripi iuti o noua mustrare,nu!
-Multumesc....-s-a gandit...de zece ori inainte sa-i raspunda.S-a pregatit mental...A analizat toate raspunsurile ce i le-ar fi putut oferi.Dar majoritatea indicau firea debila ce o prezinta...
Dureroasa imagine i s-a infatisat.Inca o data s-a demonstrat dependenta ei de persoanele ce o inconjoara,cum ele ii devin ancora....intratat ca singura...s-ar simti precum campia in miezul iernii.INfrigurata si deznadajduita...
-totusi..-a urmat continuarea ,tonul de bariton s-a reintors-ai demonstrat cat de proasta esti.
Platoul cu biscuiti a fost scapat pe podea.Cantecul tandarilor au umplut camera cu note care dintre care mai blestemate.Zarva a provocat un alt fior ce i-a cutremurat corpul.L-a simtit raspandindu-se precum o mana rece,pe gat in jos ,spre spate,carnea ajungand convulsiv ....a dansa.Ingrozita era adjectivul corect folosit pentru a descrie starea ce a impietrit-o.
El a ramas pasiv.Cu picioarele inca suite deasupra scaunului alaturat,a privit scena nemiscat.Un sloi de gheata,ochii lui grijuli au devenit.
Buzele,otrava au lasat-o cunoscuta,aruncand-o feroce deasupra ei.
-Ai de gand sa pleci de aici...doar-a facut o pauza,parca nevenindu-i a crede sau a intelege,mai degraba nerozia nevinovata,a unora-pentru ca noi ti-am spune?-incordarea muschilor fetei ii transformau trasaturile sensibile si totusi ...masculine,astazi asemanatoare cu ale unui pradator-nu ai pic de incredere in tine?in noi?Nu ti-am cere niciodata un astfel de lucru!!!
S-a transformat in tipat.....un tipat aprig nascut din furie.O furie ce inca ramane un mister pentru copila.
Cu mainile deasupra firimiturilor incearca sa le adune,iuteala le maneaza,dar nu si dibacia....reuseste sa gaseasca ciobul si ascutimea lui devine un impediment.
o picatura subtire de sange se scurge deasupra podele.Un suspin in cele din urma elibereaza,buzele muscand oprind rasfrangerea celorlalte ce se imbulzeau APRIG.
Este nemilos,asta si-a spus.....dar nu avea de gand sa isi retraga cuvintele,orice alta fapta ar fi dovedit contrariul.Ea trebuia sa creasca....Nu o ajuta daca devine o mama surogat.
Ii era greu....doar el cunoastea durerea ce i-a impanzit inima.O simtea strangandu-se ca intr-o inclestare neprietenoasa.Respiratia ii devenea greoaie sau era doar o halucinatie....
Cu obrajii patati de acele nevinovate boabe de roua,cu forta ce lupta,incerca sa invinga....si de aceasta data se simtea singura carand aceasta batalie....
De asta avea nevoie....
S-ar fi repezit,in genunchi cuprinzandu-i incheiturile.Manecile bluzei ii adancesc trasaturile delicate.Incheieturile ei par inca si mai firave....matasea i-a colorat obrajii ,luminandu-i tenul.Nu avea idee cu parul schitand conturul fetei,atingand-o ,parca temandu-se a nu o rani....Talia i-ar fi cuprins-o si alaturi de al lui piept ar fi adus-o.Era unele din putinele locuri ce ii ofera siguranta si mangaiere. .
Acest impuls....s-a transformat in dorinta,inca din prima secunda in care si-a pus ochii deasupra ei...O dorinta pasionala aprinde rapid faclia unei iubiri eterne...O posibila iubire ,ar spune el...
Michael insa.....'Exista si Michael....'un glas amarat,Luna l-ar descrie folosind,daca i-ar fi auzit gandurile.
Se multumea in acest moment ca ea nu reuseste sa i le citeasca.A inghitit in sec,ridicandu-se.
-De ce te-ai oprit a lupta?Daca nu eram noi,ea te-ar fi omorat....-coenstinzarea acestui adevar il indurera mai rau decat pe ea.Sentimentele ei erau confuze....parea amortita,inca,dar el era limpede.
Realiza si  cruda realitate in care traiau,dar pe care reusea sa o schimbe intr-un curcubeu vioi de ar fi ....muncit putin.Vointa si o stabilitate de neclintit...
Si-a scrasnit dintii de-a dreptul enervat de comportarea ei copilareasca.Inca pierduta printre cioburi,ignora picaturile colorate ce i-au imbracat degetul,pierzandu-se spre restul bratului si in acelasi timp tinand de urat podelei...Demnitatea ei era acum incatusata,cu o funie ce ii roade trupul,o esarfa o leaga,ce nu permite ochilor sa intalneasca jocul razelor ....
Cuvintele lui o atingeau,stia,de asta ea se lupta .....
Josh era pornit,mai pornit ca niciodata .....sa ajute pe cineva.
Pasii hotarati au uitat-o....au apucat drumul usii si s-au pierdut in intunericul holului ,ale carui ferestre draperi groase impodobesc.