~ Sclava vampirilor ~

Pofta periculoasa ~ ♥

Michael’s pov

Am ramas lipiti unul de altul…ii simteam spatele acoperit doar pe jumatate de rochia din catifea,acum,in apropierea pieptului meu,inca in intregime invelita in pufoasa camasa..
Respiratiile devenisera una,buzele noastre miscandu-se la unison..
-Michael..?-era a treia oara cand imi pronunta numele,pacat ca nu eram convins in a-I raspunde.Am ignorant-o pentru inca o perioada,care,in mintea amandurora,parea asemeni eternitatii neiertatoare..
I-am auzit oftatul,iar deodata s-a desprins din imbratisarea mea,inca nedezlipindu-se de acele emotii adanci,care incercau a ma induce si pe mine in dansul lor.Era un lucru destul de greu,poti spune chiar imposibil…caci eu nu reuseam sa constientizez ca ele se afla si in interiorul meu sau poate..nu vroiam?
Inca ma luptam cu mine.Mainile imi inghetasera dedesubtul pieptului ei tremurand de dezmierdarile pasionale ale palmelor mele,iar gura..nu dorea a parasi gatlejul sau,insa acum,m-a obligat a ma trezi din vis,m-a fortat a lua o decizie…nefiind sigur cat de bine intreprindeam aceasta misiune aparuta din senin.
-Du-te in camera ta…-am soptit,insa inca pastrand tonul dur.Era doar de camuflaj..Doream sa fiu gentil si sa ii arat partea mea suava si protectiva.Sa o introduc pe un taram al romantismului si iubirii,unde se va simti ca o zeita…sub dezmierdarea mea inflacarata.
-Poftim?-a intrebat revoltata.Asa cum am spus,conectia noastra era deschisa,iar ea era la zi cu sentimentele si gandurile mele…bineinteles,o parte din ele.Iar nevoia de a ii simti trupul cald langa al meu,cand ma voi trezi maine dimineata,o impartaseam,iar pofta ei…parea chiar sa o intreaca pe a mea.Dar sunt sigur ca acest lucru se bazeaza pe momentul intamplator pe care l-am ales pentru a-I destainui aceasta…nazuinta.Daca ar avea mai mult control,daca ar putea gandi limpede…m-ar refuza,asa cum stiu ca daca voi continua,daca imi pun planul in aplicare..

-Maine,vei regreta..-mi-am mutat mainile in buzunar,abordand un aer lejer.Nu numai bratele le-am miscat,ci si privirea,retragand-o ,intr-un colt aleatoriu al incaperii,doar pentru a fi departe de ochii sai patrunzatori.
-De unde sti tu ce gandesc eu?ce voi gandi?-a vociferat cu adevarat staruitor,parand a dori sa imi schimbe ideea,coborand la cea originala,care ne-a oferit,chiar daca numai pentru cateva minute,o atmosfera de melancolie fantastica,pasiune din basme si o senzatie de iubire nepieritoare.
-Luna..nu te lasa plimbata pe cai necunoscute de impulsurile mele,trebuie sa inveti sa iti urmezi propria inima,nu a altora..-am conchis,marturisind.Stiam,de asemenea riscul..in sfarsit ii ofeream o dovada,aproape palpabila,a dragostei mele nemuritoare…a dragostei mele pe care ea a avut curajul de a o reintoarce la viata,salvandu-ma si pe mine din morti.
-Uita-te la mine Michael..si spune-mi asta..- bineinteles ca nu am  ascultat-o.Ezitam sa ii cuprind chipul de inger firav in spinii ascutiti ai ochilor mei taiosi.Capatasem trasaturi dure si reci..totul pentru a masca adevaratul lucru pe care-l doream,dar care ei i-ar face rau..numai daca ar intelege..
-Luna,nu trebuie sa fac acest lucru,pentru ca o sti si tu..-am aplecat capul,inchizand ploapele,adoptand un aer meditativ,tinzand spre sfera calma a personalitatii mele – daca ne urmam un simplu indemn aproape..animalic,nu reusim sa intregim conectia.Am fost de acord ca te voi astepta si te voi invata…

-Dar sunt pregatita!!-imbujorata,m-a interupt.Era unul din acele momente in care taria de caracter se facea vazuta.Iubeam aceasta parte despre ea..dar cu aceasi daruire,iubeam si partea sa moale,debila si inocenta….o intregea si transforma in Luna mea…Luna la care eu in cateva zile am ajuns a tine..

-Au trecut cateva zile de cand esti aici.Cand ai venit erai complet straina astfelor de lucruri ce implica sentimente adanci,nu imi spune ca intr-o seara ai capatat experienta..-am incercat sa o fac sa renunte,sa observe adevarul,sa observe ce rau avea de gand sa isi faca…simteam si stiam ca maine,daca executam planu-mi,ma va ura…cu toate ca nu ar recunoaste.Am devenit,astfel,spre a-mi duce manevra la capat si a iesi din aceasta situatie in care am intrat doar datorita necontralarii gandurilor si emotiilor,usor sarcastic,dar fara a deveni rautacios sau batjocoritor.
-Dar!!-argumentele ei pareau a se termina,chiar si asa nu se lasa batuta- stiu ce vreau!!te vreau pe tine!!-deodata,s-a aruncat la pieptul meu,mutandu-si mainile deasupra taliei mele,prinzandu-ma cu gratia unei feline,dar cu forta stransorii mortale a sarpelui.Era de nevazut,cat curaj si putere,persoanele la care tinea,ii izvorau in inima aceea supusa pulsatiilor pe care un simplu cuvant de a-l meu i-l trimitea-Daca..tu ai veni cu initiativa..-vocea i-a coborat,in timp ce eu am ramas mut de uimire asupra monologului sau incurajator si sfasietor in acelasi timp.Cu toate ca ardea precum o rosie prea coapta,nu s-a oprit aici,destainuindu-se cu jena – eu m-as supune…daca m-ai ajuta..
Am tresarit,auzind-o…dar m-am calmat.Am oftat adanc si chibzuit vreme de minute bune,nedorind a deveni inca o data,pripit…Doamne,am comis o greseala..realizez acum cel mai bine.Aceasta copila si candoarea in care se scalda,nu sunt perene…sunt izvorate din adancul gingas al inimii si orice lucru nascut in acel loc,nu cunoaste moarte sau uitare…cu toata suferinta pe care o va intalni.