Transformată și vândută

Suflet pereche

Damian POV:
Stau in biroul meu deja prea obosit de la completat atâtea hârtii, când unul dintre paznicii teritoriului ma anunța ca un lup străin nea călcat teritoriul. Alerg afara și ma transform grabindu-ma la granița teritoriului. Ajuns acolo îl văd pe Andrei peste un lup negru care abea mai respira. Lupul meu se agita urlând la mine sa îl opresc și marai puternic asta oprindu-l. Lupul cel negru zăcea la pământ uitându-se panicat la toată lumea. In momentul in care ma apropii de el iar ochii noștri fac contact lupul meu striga într-una "ea este sufletul nostru pereche, insfatsit am găsit-o" și rămân blocat in fata ei.

Anya POV:
Cu ultimele puteri ma ridic și încerc sa fug dar sufletul meu pereche ma oprește.
"Nu pleca, transformate sa văd cine ești!" spuse cu o voce trista dar autoritara.
"Mai întâi fao tu."ii spun nesigura pe mine
Iar atunci in fata mea apare un Damian gol, el este alpha haitei in care am fost vândută. Restul lupilor pleacă la ordinele lui rămânând doar eu cu el.
"Haide, transformate și tu, nu îți fac nimic." vorbise calm cu mine.
Fără sa știu cum sa fac asta lupoaica mea îmi spune "relaxeazate și vei reuși."
Fac exact cum îmi spune iar când deschid ochii imi pot vedea din nou picioarele mele și observ ca sunt goală, încercând sa îmi acopăr corpul cu palmele.
Dintr-o data vocea lui Damian se face auzita.
"Anya? Fata pe care am cumparat-o?" spuse cu o voce uimita.
Plec capul in fata lui și ii răspund:
"Da Aplha, eu sunt." ii răspund cu o voce mică.

Damian POV:
Cand o văd cum îmi evita privirea și faptul ca nu îmi spune pe nume ma întristează.
"Nu mai e nevoie sa îmi spui Alpha, ești sufletul meu pereche și îmi poți spune pe nume. Și te rog uitate in ochii mei." ii spun in timp ce ma apropii de ea.
"Damian, îmi pare rău dar eu nu știu mai nimic despre cum sa fi vârcolac. Abea azi am avut prima transformare....toate sau întâmplat atât de repede." imi spune plângând.
Când o văd ca începe și plânge ma grăbesc și o strâng in brațe calmando.

Anya POV:
Damian ma cuprinde in brațe și ma mângâie ușor pe spate calmanduma. Atingerile lui ma relaxează și ma liniștesc.
"Uite ia tricoul asta pe tine și hai sa mergem acasă." spuse intinzandumi un tricou negru care îmi vine pana deasupra de genunchi.
"Nu am reușit sa îmi termin treaba dar promit ca voi continua de mâine, dacă ești de acord." spun privindu-l in ochi.
El zâmbește și îmi spune "Nu mai e nevoie Anya, ești viitoare luna, de acum înainte doar vei sta alături de mine. E tot ce îmi doresc."
Fără a mai spune nimic el ma ia in brațe și ma duce spre conac.
Ajunși la conac Damian ma duce la etaj și ma lasă jos in fata unei uși negre cu inițială lui pe ea.
"De ce mai adus aici? Îl întreb panicata.
"Anya de acum aceasta camera este a noastră nu doar a mea, mereu vei putea intra in aceasta camera de câte ori dorești tu." îmi vorbise Damian.
Stau la marginea patului și aștept ca el sa îmi spună ceva dar liniștea e mai auzita ca orice alt sunet.
"Damian....eu nu prea știu ce sa fac, cum sa ma comport. Nu știu mai nimic despre vârcolaci." spun trista privind podeaua.
"Eu spun sa o luam ușor, du-te dacă vrei și fa o baie relaxanta iar după eu Îți voi Răspunde la toate întrebările. E bine așa?" ma întreabă cu un mic zâmbet pe buze.
"Este perfect! Mulțumesc." spun îndreptându-ma spre baie.
"Eu am sa merg pana in birou, tu pana atunci te poți relaxa, și stai liniștita ca nimeni nu va intra in aceasta camera in afara de noi doi." spuse Damian plasându-mi un mic sărut pe cap.
Fără sa ii mai spun ceva el iese pe usa camerei noastre iar eu îmi fac drum spre baie. Odată intrata in baie rămân fascinata de frumuseția ei. Este o baie in care negrul domina dar asta ii da un aer elegant. Pregătesc apa in cada iar când văd ca este aproape plină o opresc apoi scap de hainele murdare de pe mine și ma las ușor ca apa sa îmi cuprindă corpul.