Conditii critice

136 8 0
                                    

Odata cu transformarea lui Elijah din vampir in om, toti vampirii din linia lui de sange s-au transformat si ei cautand haotic noi vampiri care aveau sa ii transforme...ceea ce nu stiau pe atunci este ca devenisera imuni la muscaturi, asa ca au organizat o revolta, cerand ajutorul vampirilor cunoscuti de ei venind spre Mystic Falls. Cum am vrut sa prevenim orasul de vampiri revoltati am fugit in New Orlands, Marcel sarindu-ne in ajutor.

Prima luna fiind o Mikaelson decurge exact cum ma asteptam, haotica, intr-un simplu cuvant care exprima multe. Stateam intinsa in pat, privind tavanul in timp ce ii auzeam pasii lui Elijah pe podeaua care scartaia la fiecare atingere a lui.

-Stiu ca nu e chiar ceea ce te asteptai fiind prima luna ca om

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

-Stiu ca nu e chiar ceea ce te asteptai fiind prima luna ca om..spune incet

-Crede-ma ca exact la asta ma asteptam!raspund luandu-l peste picior

-Totusi sa nu crezi ca regret pasul facut!raspunde serios

Ma ridic brusc din pat, stand pe marginea lui privindu-l lung cu un zambet bleg. Nu m-am indoit o clipa de alegerea lui, simteam ca a fost una sincera si reala. Ma ridic din pat, indreptandu-ma drept spre el, saruta du-l lung si apasat.

-Stiu!ii spun increzatoare

-Marcel-

Treaba devine din ce in ce mai serioasa, vampirii vrand sa ii puna capat zilelor lui Elijah  fara a ezita vreo clipa. Se pare ca unora le placea viata de vampir mai mult decat orice, iar  cu ajutorul lui Vincent, un vrajitor puternic din oras am descoperot un leac care ii poate face din nou vampiri.

Astazi aveam sa le spunem totul, invita du-i in veche biserica cu pretextul ca il voi da pe Elijah. Se pare ca orice vraja are cate o mica portita de scapare, pentru ca regurile naturii sa nu se schimbe.

-Klaus! Am gasit o cale prin care corpul le poate accepta muscatura din nou!ii spun entuziasmat

-Este o veste excelenta, insa fie vorba intre noi, crezi ca Vincent ar reusi sa faca cu doua in plus?ma intreaba in soapta fiind suspicios

-Doar nu te indoiesti de decizia fratelui tau!

-Nu o fac..doar vreau sa fiu vigilent..

Sincer sa fiu, ceea ce a facut Elijah va fi istorie, insa auzind vorbele lui Klaus ma face si pe mine sa ma intreb daca chiar e atat de sigur de decizia facuta. Ma duc sa ii anunt si pe ei despre vestea cea buna insa il gasesc pe Elijah in camera de zi cu un oahar de bourbon in mana meditand.

-Totul va fi bine, prietene!il calmez

-Nu ma indoiesc de asta!

-Am descoperit un leac pentru ei, daca ai si tu nevoie iti pot pastra...Ai vrea?

Se uita lung la mine, ridicand spranceana dreapta apoi zambeste:

-Marcel, daca nu as fi fost sigur de asta nu as fi facut-o!imi raspunde serios

-Elena-

Vazandu-i pe Marcel si Elijh din capatul scarilor, stau si ascult toata conversatia fiindu-mi putin frica de raspunsul pe care avea sa il dea Elijah lui Marcel la intrebarea cu leacul insa auzindu-i raspunsul simteam cum nu ma pot abtine din plans simtind o bucurie extrem de mare. Aud miscare asa ca fug spre cea mai apropiata camera si intru in ea.

-Elijah-

Urc sa imi iau sacoul apoi pornesc alaturi de Marcel spre biserica pentru a face targul. Ajunsi acolo, Vincent ma incercuieste cu un praf de verbina pentru a-i tine pe toti la distanta. Marcel incepe sa le prezinte antidotul fapt care ii bucura nespus de tare asa ca alaturi de Vincent impart fiecarui om in parte leacul. Parca totul mergea prea bine, aveam un ciudat sentiment ca totul atarna pe un fir subtire de par, insa intuitia imi joaca feste de data asta, totul mergand ca pe roate.

-Elena-

Mă plimbam de izbeliște prin casă până când un tăraboi groaznic îmi perturbează liniștea. Stefan alături de Kol și Rebekah se repezeau asupra mea, luându-ma de mijloc și grăbindu-mă spre ieșire.

-Ce se întâmplă?întreb panicată

-E o diversiune!țipă Rebekah

Apoi văd cum din spatele nostru conacul se făcea una cu pământul, pierdându-se în neant toate amintirile, arhivele și stema familiei Mikaelson. Rebekah privi cu lacrimi în ochi căderea clădirii care ascundea toate râsetele, toată stristețea și toate victoriile familiei sale

După prabușirea completă a cladirii, praful plutind în aer simțindu-se un aer trist, Rebekah mă ia de braț și urcăm în mașină.

-Unde e Elijah?

-E cu Klaus, Marcel și Vincent, însă nu putem opri sa îi luam, se descurcă și fără noi!răspunde Kol serios

-Nu îi putem lăsa în urmă!țip la ei

Însă toți mă ignorau, înghițind în sec, ajungem la intersecția din aproprierea bisericii, ăsta era momentul meu, deschid ușa mașinii și ies din mers, rostogolindu-mă un metru pe jos. Mă ridic cu greu și schiopătez până la biserică, până aici e bine și acum ce fac?

Intru în biserică și îi văd pe Marcel și Klaus albi ca varul în mijlocul unei mulțimi nervoase, luptându-se cot la cot cu ei. De nicăieri îl văd și pe Elijah care aleargă spre mine, făcându-mi încontinuu semne să ies din încăpere. Mă uit în spate și văd o femeie, care îmi înfige un țăruș în abdoment, simțeam cum totul mergea cu încetinitorul, însă nemaisimțind durerea din cauza adrenalinei îmi scot țărușul din abdomen înfigându-il ei în inimă.

Trag aer în pipet și odată cu căderea ei, picioarele mi se înmoaie și cad peste trupul neînsuflețit, privind în sus, privirea încețoșându-se.

Red DoorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum