Capitolul 5

384 20 4
                                    

Harry

Cand ii ascultam am cazut si amandoi m-au vazut....fir-ar. Cat de fraier pot fi dar observ ca Mia vine si ma ajuta,a doua oara intr-o singura zi.

"Cum ai auzit discutia ce spui ai vrea sa incercati macar?"spune Mia si Louis se uite temator la mine asteptand un raspuns presupun.

"Nu dupa faza cu poza ..."spun trist.

"Dar nu a fost vina mea, Beth deja trimisese poza tuturor cand ea imi aratase ca cica a sters-o"spune si vine spre mine. "Imi pare rau...sincer pentru toate lucrurile care ti le-am facut. Chiar au fost niste tam...."dar il intrerup cand imi lipesc buzele de ale lui.

La inceput era surprins dar dupa imi raspunde la sarut. A fost un sarut lung dar placut. Insa ne-a intrerupt Mia atunci cand a vazut-o pe Beth ca venea. Aia ce cauta pe aici?

Ne-am distantat repede si m-am apropiat de Mia ca sa nu para ciudat si Louis se prefacea ca ma ameninta sa stau departe de Mia.

"Ce dragut iubitule ai grija de surioara ta antisociala dar totusi o aperi de fraierul de Heruld serios?"spune Beth agatandu-se de Louis.

"E Harry"spunem si eu si Mia in acelasi timp.

"Ma rog tot doi fraieri ramaneti. O fraiera depresiva si un gay chiar ati fi cuplul perfect."spune Beth cu nasul pe sus.

"Ce pacat ca fratele meu este asa de normal ca altfel ati fi cuplul perfect curva si popularul."spune Mia tremurandu-i buza.

"Iti cam incerci norocul pustoaico si nu e bine."spune Beth incercand sa fie amenintatoare cu unghiile ei lungi si roz aprins.

Dupa ce s-a terminat detentia unde am stat si am vorbit 2 ore incontinu cu Mia si am ras. Cand am iesit din scoala am fost placut surprins sa il vad pe Louis ca ne astepta.

A lasat-o Mia la un parc unde s-a intalnit cu un grup de copii care pareau de varsta eu si dupa Louis m-a dus acasa.

"Vi la mine?"spun politicos.

"Sigur nu te deranjeaza?"spune Louis nesigur.

"Sigur. Haide."spun tragandu-l de mana.

"Sigur? Adica nu se....."dar numai apuca sa zica nimic pentru ca il sarut. "Imi place felul tau de a ma convinge."spune amuzat Louis.

Am intrat in casa unde erau in sufragerie mama si Gemma. Mama o ajuta la un proiect se pare. Stai un pic eu nu i-am spus mamei ca sunt gay..... Oh fir-ar.

"Oh Harry ti-ai adus un prieten."spune entuziasmata mama.

"Mama el este prietenul meu. Adica suntem impreuna..."spun si mama face o fata care ma uimeste putin. Privirea ei era o combinatie intre surprindere si confuzie. Dar reactia lui Gemma a fost apsolut geniala si amuzanta.

" Nu pot sa zic decat sa ai gusturi bune fratioare." spune Gemma si ma face sa rad iar Louis se fastaceste mandru.

"Pai sora ta are dreptate este un baiat frumos insa nu sunt deacord."spune dura mama.

"De ce?"spunem in acelasi timp si eu si Louis.

"Pentru ca acest baiat mereu mi-ai povestit de te batea si umilea in fata tuturor. De ce acum dupa 3ani s-ar fi schimbat? Sunt dezamagita de cat de usor te-a putut duce de nas acest smecheras. Raspunsul este clar nu. Mi-a facut placere sa te cunosc Louis dar nu prea esti bine venit."spune mama si il da pe Louis afara din casa.

"Mama de ce ai facut asta? Si sa sti ce este un baiat schimbat."spun incercat sa o conving de ceva ce nu sunt nici eu sigur.

"In primul rand nici tu nu esti convins de ce tocmai ai spus plus nu mi-ai spus nicioadata ca nu iti plac fetele si de ce tocmai Louis?"spune mama incercat sa fie intelegatoare.

"Nici macar eu nu stiu de ce il plac....plus stiam ca o sa reactionezi urat daca ti-as fi spus ca nu imi plac fetele. Si stiu ca nu sunt convins de cea ce spus pentru ca este ciudat cum s-a schimbat atat de mult in doar 3 luni."spun intr-un fel trist.

"Puiule sigur nu este vorba despre faptul ca il placi pentru simplul fapt ca nu credeai ca o sa te placa la randul lui?"spun mama parca citindu-mi gandurile. "Nu iti citesc gandurile daca asta era ci pur si simplu imi cunosc fiul si stiam de faptul ca iti plac baiatii si nu ma deranjeaza ba din potriva sunt mandra ca esti diferit intr-un sens bun. Dar mi-ar fi placut sa stiu si eu de la tine."spune ea sfarsidu-si astfel discursul.

"Ma bucur nespus sa aud asta si imi pare rau. Insa te rog sa ii dau o singura sansa lui Louis."spun si fac una din fetele irezistibile ale mele.

"Ok dar daca te face sa suferi o sa pot spune 'ti-am spus eu'."spun mama si o imbratisez strans dupa ies din casa si ma duc dupa Louis ca nu ajunsese prea departe mergand pe jos.

"Louis stai!"spun incercand sa il prind din urma cea ce am si reusit.

"De ce sa stau? Ce mai este?"spune nervos Louis si cand il vad ca se intoarce imi dau seama ca plangea.....


Deci....fara deci asta a fost si capitolul 5. Sper sa va placa. Nu prea am avut inspiratie. Am rescris acest capitol de cateva ori si tot cred ca lipseste ceva dar spre sa va placa. Daca aveti sugesti sau pareri de spus sunt toate binevenite.

True Love( Larry F.F.)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum