Iron tocmai ieșise de la detenție si pleca singur fara sa il mai aștepte pe Kris . Își dorea un moment de singurătate absolută .Mergea fara nici o directie pe străzile marelui oraș care erau pline de locuitori lui si multi turiști străini .Își dorea un loc mai liniștit si s-a îndreptat către către templul din apropiere . Desi nu era budist ii placea sa stea in parcul de lângă templu . Fiind primăvara cireșii erau deja înfloriți ,iar parfumul florilor de cireș se simțea in aer .
Lângă templu văzuse o familie care părea fericita . Ura sa vadă pe alti fericiți , ii aduceau aminte de faptul ca el nu era fericit , ca el nu avea o familie completa .Își ura mama pentru ca l-a părăsit , își ura tatăl pentru ca a lasat-o pe mama lui sa plece si cel mai mult ura ca mama lui s-a recăsătorit , iar tatăl lui a rămas singur si nefericit ...de ce nu exista iubire ? Daca părinți lui s-ar fi iubit nu s-ar fi despărțit ...viață e cruda ..."De ce tocmai eu ? " își punea Iron întrebarea care ii macina sufletul ...
Începuse sa ploua din senin , iar Iron fugise sa se adăpostească la intrarea in templu . Privea picuri de ploaie cum cădeau pe cimentul rece ...Se gaandea cum ar fi sa fie si el ca un strop de ploaie ? Sa fie liber ,sa fie fericit pentru o clipa ca mai apoi sa dispară fara sa afle ce este aia tristețe ...dar știa ca nu poate fi ...
Ploaia se oprise , iar el porni spre casa lui . Mergând pe alee privea in sus după curcubeu . Spera sa vadă unul ...Când era mic mama lui i-a spus ca daca îți pui o dorință când apare curcubeul ti se va îndeplini ...Nu a mai văzut un curcubeu de mult si spera sa il vadă chiar daca nu știa ce dorință sa își puna .Spre dezamăgirea lui nu a zărit nici un curcubeu pe cerul care începuse sa se lumineze .
Ajunsese acasă si il găsise pe tatăl lui care se chinuia sa mute niste lazi din magazinul pe care tatăl lui il deținea . Era un magazin de obiecte artizanale , tatăl lui era artist , dar el nu ii moștenise talentul si ura lucrul asta pentru ca ii aducea aminte cat de mult seamănă cu mama lui căreia nici nu i-a pasat de soarta micului Jung Hunchul . Și-a lasat ghiozdanul deoparte si a mers sa își ajute tatăl apoi s-a dus direct in camera sa fara a baga de seama întrebările grijulii ale tatălui :"Ai mâncat ? " , "Te simți bine ? " , "Ai nevoie de ceva ? " sunt intrebarile pe care domnul Jung i le adresează zilnic , dar el nu raspunde niciodată ...
*****
O noua zi începuse , iar la liceul Forbiden era multa agitație .Tocmai se anuntase organizarea unei excursii in regiunea Busanului in acest weekend si majoritatea elevilor erau încântați sa meargă . Jung Hunchul ura genul asta de activități si era chiar enervat de agitatia care sa făcea in jurul acestui subiect . Simțea nevoia sa își descarce furia , dar avea nevoie de o noua victima care sa ii ofere aceasta plăcere . Din nefericire pentru Chanyeol el era următoarea victima pentru ca făcuse greșeala sa treacă prin fata lui Iron in cel mai prost moment .
-Hei Park ! Nu te-am văzut de mult amice ! Spune Iron prizandu-l de umeri pe Chanyeol si tragandu-l după el intr-un loc mai retras .
-Ummm...ma poți lăsa sa plec ? Întreabă Chanyeol sperând ca Iron sa ii dea drumul , il cam durea spatele mergând așa aplecat pentru ca Iron era mai scund decat el care era înalt ca un stâlp .
-Doar nu crezi ca îți voi da drumul ? Întreabă Iron ironic .
-Am nevoie la baie ! Găsește Chanyeol scuza .
-De ce nu ai spus așa de la început ? Hai dute ! Spune Iron lasadu-l pe Chanyeol liber care pleca imediat carte baia băieților .
In urma sa mergea Iron care intrase si el după Chanyeol in baie . Acesta nu apuca sa intre bine ca Iron pe la spatele lui il lovise cu piciorul făcând ca Chanyeol sa pice lovindu-se de perete .
CITEȘTI
Bounce
Ficção Adolescente''-Este amuzant cum am ajuns sa ma indragostesc tocmai de tine , fata pe care doream atat de mult sa o fac sa sufere . Si acum am ajuns sa imi doresc sa te protejez ! Cred ca am innebunit , nu crezi ? '' (Iron/ Jung Hunchul )