DACĂ FAC CE VREI MĂ OMORI? (Jeff the Killer)

zâmbetul fals

După ce Jeff a ieșit din cameră eu am plecat în baie. Apoi am auzit un glas.
Vica: cum te simți ?
Eu: Normal
Vica: ascultă eu nu sunt vinovată în noaptea ceea.
Eu: știu...
Vica: acum spune-mi cum te simți?
Eu: îngrozitor, am multe dureri de cap și nu pot să-mi țin emoțiile . Când îmi amintesc noaptea ceea nu pot să nu încep să plâng.
Vica: încearcă să faci un zambet fals, nu lăsa ca secretul tau să iasă la iveală.
Eu: Dar nu pot să mă prefac de parcă nimic nu s-a întâmplat.
Vica: vei fi nevoită...
Eu: Cum pot să uit tot asta . M-am săturat de viață.
Vica: uite, încercă să te gândești dacă vei spune la cineva ce s-a întâmplat în noaptea aceea.
Eu:......bine voi incerca să țin tot asta în mine...
Vica: acum fă un duș, crede-mă te vei simți mai ușurată.
Eu: bine...
A trecut jumătate de oră:

După duș am observat că am mari vânătăi la picioare. Separe că asta a apărut din cauza nopții ceea. Pe neașteptate intră în cameră Jeff.
Eu: ai dorit ceva?
Jeff: Da, poți să te cobori .
Eu: De ce?
Jeff: să te cunoști cu ceilalți.
Eu: este neapărat?
Jeff: Așa Slendermen a spus.
Eu: Bine, dar pot să întreb ceva?
Jeff: Ce?
Eu: pot să știu unde este rucsacul meu?
Jeff: este lângă pat...
Eu: Ok, poți să ieși?
Jeff: Te așteptăm jos...

În câteva minute Jeff a ieșit din camera lui. Poate voi vorbi cu Slendermen ca să-mi dă altă cameră. Caut în rucsac niște haine potrivite, dar toate sunt negre și roșii. Până la urmă îmi aleg blugi negri rupți și un hanorac roșu ca sângele. După ce m-am îmbrăcat încerc să fac un zambet fals. Respir adânc și ies din cameră. Mă cobor pe scări cu un zâmbet aproape vesel. Era o masă în care acolo stăteau mulți criminali. Numai pe care eu îi știam era Slendermen și Jeff.
Slendermen: Uite acolo un loc liber.
Locul liber era lângă Jeff și un copil. După ce m-am așezat cineva mă întreabă.
???: Cum te cheamă?
Eu: Anna...
???: Eu sunt Toby .
Eu: încântată...
Slendermen: Lângă Toby este Jane și Hoody. Apoi Masky, E.J, Jeff și Sally. Sunt mai mulți dar în momentul dat atâția.
Eu: Bine.
Eu: Pot să întreb ceva?
Slendermen: Desigur...
Eu: Veți putea să-mi dați o cameră aparte?
Slendermen: Acum nu dar în cel mai scurt timp vom vedea. Dar între timp vei fi cu Jeff împreună în cameră.
Eu: am înțeles...
Eu: pot pleca înapoi în cameră D. Slendermen?
Slendermen: spune-mi simplu Slendy, și da poți pleca.
M-am ridicat de la masă și mă îndrept spre cameră. În tot acest timp mă gândeam la școală și familie. Am auzit cum ei vorbeau despre mine la masă și am decis să stau la un colț .
Hoody: Slendy de ce ai adus-o aici ea e simplu un om?
Slendy: Presimt că nu e așa, are ceva ce ea nici noi nu știm.
Masky: cum adică?
Slendy: încă nu știu.
Slendy: Jeff să ai grijă de ea și nu o lăsa singură.
Jeff: Iară eu?!
Slendy: Ce ai spus?
Jeff: Bine voi avea grijă de ea...

Eram șocată de ce au spus. Cred că în momentul ăsta trebuie să plec de aici.
Dar nu am unde trăi . Am mers rapid in cameră fără a face zgomot. Am încuiat ușa și am plecat în baie.
Eu: Vica ce să fac?
Vica: nu știu dar trebuie să scăpăm de aici , eu simt că va fi rău dacă nu plecăm acum.
Eu: Cum crezi ce se va întâmpla dacă voi sări de la geam?
Vica: piciorul rupt, o durere de cap îngrozitoare, multe răni dar nu grave. Sper că nu vrei să sari.
Eu: Nu am încotro...va trebui să sar.
Vica: Stai!
Eu: Ce e ?
Vica: pot eu să te ajut, simplu spune ceea ce trebuie...
Eu: Cum crezi, "ajuta-mă am nevoie de tine"