Jessica Parker

Capitolul 18

               Dimineața era deja prezentă și Michael încă dormea.
         M-am apropiat ușor de el, încercând să îi ating buzele cu ale mele, dar fața sa era atât de atractivă. Am stat câteva secunde să îl analizez după care am realizat că mi-ar place la nebunie să fie al meu pentru toteauna și să ne iubim.
      Cu siguranță nu era corect față de mine sau de el. Michael nu e o persoană pe care aș putea să mă bazez, adică e într-un fel, dar el nu ar putea să mă iubească. Adevărul e că nici eu nu mă mai pot îndrăgosti.
      Nu mai cred în iubire sau în tot ce are legătură cu ea. Iubirea e un joc murdar de care ai putea să te bucuri în unele momente și să simți plăcere, dar într-o bună zi totul se va termina și eu voi fi singura rănită.
        " Jessica Parker nu mai este aceeași persoană! Jessica nu poate rămâne aici pentru totdeauna! Jessica are nevoie de libertate, iar Michael nu poate să îi ofere orice. Trebuie să devin independentă și să îmi fac un viitor. Lumea nu e niciodată așa cum vrem!"
       
-Te asigur că ai dreptate în legătură cu unele lucruri, dar ce are legătură cu mine e total diferit.

-Upps... Cred că de această dată am gândit cu voce tare.

-Trebuie să înțelegi unele lucruri.

-Cum ar fi?

-Orice s-ar întâmpla sau dacă vei pleca, cu siguranță te voi găsi și îți vei primi pedeapsa.

- Nu poți primi mereu ce îți dorești!

- E imposibil! Vei fi a mea pentru totdeauna!

-Nu prea cred asta!

-Fie cum spui tu, dar vei vedea și vei simți pe pielea ta!

-Ești nașpa!

-Jessica! Ce se întâmplă cu tine?

-Prezența ta e cauza.

-Te fac să fii rea?

-În acest moment te-aș...

- Poți s-o faci, dar ai câteva secunde și dacă nu mă satisfaci, vei regreta.

-Nu vreau!

-Atunci, ce ar fi să o fac eu?!

-Da, chiar te rog să taci!

    Cred că s-a  supărat. Ufff... nu am vrut să fac asta. S-a întors cu spatele la mine.
Am încercat să mă apropii de el, dar din neatenție am căzut pe el. Se pare că nu îi păsa. Nu a mișcat nici măcar un deget.
   
- Michael, ești un laș! Cred că voi merge să îmi găsesc pe cineva.

     Mă ridic, dar nu observ nici măcar o mișcare. Telefonul îmi sună, dar numărul pare a fi necunoscut. Îl iau ușor și răspund.

•Convorbire telefonică•

-Alo!

-Bună!

-Cine ești?

-Vreau doar să te anunț că dacă vei continua să mai stai în apropiere de Michael Watson vei suferi.

-Ce vrei să spui cu asta? De unde mă cunoști?

-Jessica! Viața ta e în pericol. Chiar dacă nu acum, dar mai târziu vei dispărea.

-Michael nu e cine crezi tu!

-Știu că nu îl cunosc, dar știu că nu ar putea să îmi facă rău.

-E problema ta, dar te-am anunțat!

           -CU CINE VORBEȘTI? DĂ-MI TELEFONUL!

•Convorbire telefonică terminată•