Drumul spre mine [+18] #vecini vol 2

Capitolul 4

Capitolul 4

Șoc și groază!

Carina

Nu mai aud nici respirația ei și pentru o secundă mă uit la telefon să văd dacă s-a întrerupt.

— Mari? Mai ești? întreb cu grijă.

— Carina... spune încet. Îl cunosc.

Nu cred că am auzit bine. Sar repede în picioare și fac câțiva pași clătinând din cap. Dar în același timp zâmbesc gândindu-mă că îmi poate da detalii despre el.

— Poftim? De unde?

— Și tu îl cunoști.

Tonul vocii ei nu îmi pică bine. Îmi dau seama că ceva nu e în ordine și mă opresc în loc din mersul meu agitat prin casă.

— Ce vrei să spui?

— Este soțul Alinei. Prietena mea despre care ți-am mai povestit și pe care ai cunoscut-o acum nouă ani când am mers la mare împreună. Am ieșit într-o seară la o terasă și atunci erau și ea acolo. Și el. Nu îți mai amintești?

— Mari... poate e doar o coincidență de nume, zic repede, nevenindu-mi să cred.

— Are o fetiță de 4 ani, la fel de blondină ca el. Iar el este un tip mare și înalt.

— Îţi dau acum o poză, spun, știind că aveam poza dată de el când am vorbit prima dată.

Îi trimit poza și îmi primesc lovitura de grație.

— El e... îmi spune cu vocea stinsă.

— Dumnezeule...

Pic pe canapea. Îmi trec o mână prin păr, lăsând-o acolo să îmi tragă de câteva șuvițe, poate așa tremurul corpului meu va înceta. Vreau să mut atenția spre altceva, decât starea ciudată pe care o am în piept.

Care erau șansele ca cel pe care eu îl plac să fie același om ca cel pe care l-am cunoscut acum nouă ani și, mai presus de toate, să fie soțul Alinei? Nu o cunosc, singurul meu contact cu ea fiind în acea seară, dar îmi amintesc de el. Știu sigur că încă de atunci mi s-a părut un tip arătos, dar l-am apreciat doar ca ființă umană, fiind departe de mine gândul de a râvni la iubitul acelei femei extrem de frumoase care era și bună prietenă cu Maria.

— Nu pot să cred că el o arde pe Tinder, în timp ce ea muncește și are grijă de copil! zice Maria supărată.

— Nu îmi vine să cred, continuu să bombănesc acoperindu-mi fața cu palma. Eram la un pas să fac cea mai mare greșeală a mea!

— Carina, eu nu prea am mai vorbit cu ea de câteva luni, și nu știu în ce stadiu mai e relația lor, dar ea chiar nu merită un astfel de bărbat. Dacă nu erai tu, sigur era alta, cum sunt convinsă că au mai fost grămadă, și vor mai fi! adaugă deja cu furie în glas.

— De asta sunt convinsă, însă aici e vorba despre o femeie pe care tu o știi! E prietena ta, iar eu eram la un pas să mă culc cu soțul ei!

— Ce ți-e și cu viața asta... Dacă nu vorbeam la telefon acum...

— Dacă nu mă întrebai numele lui! Tu îţi dai seama cum ar fi fost dacă eu te sunam DUPĂ ce s-ar fi consumat treaba între mine și el?

Deja sunt îngrozită la gândul că eram atât de aproape de o asemenea nebunie! Cine dracu' m-a pus să mă uit după bărbați însurați? După unul, că era o premieră pentru mine, dar acum nici asta nu o să mai fie! Asta e clar!

— Dumnezeule, Mari, îți mulțumesc din suflet că m-ai oprit să fac o prostie colosală!

— Kiki, nu ai idee cât mă bucur că ai aflat acum!