Ce e zgomotul ăsta enervant?Sunt trezită din somn de acest sunet,pe care oricât aş încerca,nu îl pot ignora;atât de enervant este.Gata,știu!E alarma.Mă ridic bosumflată în capul oaselor și îmi iau iPhon-ul 6 de pe noptiera,pentru a opri sâcâitoarea aia de alarmă.
Nu am motive sa fiu entuziasmată astăzi.De ce?Păi........Azi mă voi întoarce în Los Angeles.Probabil o să spuneți ceva de genul:"Şi ăsta nu-i motiv de bucurie?".Pentru mine nu este.Aşa cum am mai spus,în LA nu am mai fost de 7 ani.Da,imi este dor de locul meu de baștină,DAR acolo nu mă așteaptă decât doi părinți divorțați,necăsătoriți având și copii.Nu am avut "onoarea" de a face cunoștință cu aceştia.Nu am fost invitată nici măcar la nunți.Tot mai credeți că am motive de bucurie?
Ma ridic din pat si ma duc in baia atasata camerei de camin.Imi fac un dus lung si relaxant,pentru ca simt ca zilele ce vor urma vor fi foarte stresante.Dupa dus,imi fac rutina de dimineata,iar apoi ma duc sa ma imbrac cu hainele pregatite de aseara,pentru ca restul lucrurilor mele sunt in valizele facute tot de aseara(economie de timp).E o tinuta lejera,avand in vedere orele ce urmeaza sa mi le petrec in avion.Skinny jeans,tricou alb,hanorac si conversi:o tinuta banala,dar daca o porti cu atitudea potrivita poti considera ca esti imbracata si de la Gucci.Parul mi-l prind intr-o coada pentru a nu ma incurca si spun pas machiatului.Imi iau valizele si rucsacul si cobor.Soferul taxiului ma ajuta cu bagajele.Ma uit pentru ultima data la locul ce mi-a fost casa in ultimele 2 luni.Adio,Sydney!Adio,Australia!
Inspir adanc,ma automotivez,expir si ma urc in taxi-ul ce ma va duce la aeroport si spre noua mea viata,care nu pare una promitatoare.
La aeroport totul merge repede si fara probleme,doar am facut asta de sute de ori.Odata ajunsa in avion,imi caut locul,iar cand il gasesc observ ca stau la geam(Yupiiii!!!!).Ma asez frumos,imi pun centura de siguranta(v-am zis ca stiu cu ce se mananca),imi pun castile in urechi si dau drumul la o melodie,care imi place sa o ascult cand calatoresc.Zborul a fost unul lin si la un moment dat am adormit.Sunt trezita de o stewardesa,care imi spune ca am ajuns la aeroportul din LA.Dupa ce trec iar prin toate acele chestii fara sfarsit ce se fac la un aroport,ma indrept spre iesire.Un barbat de vreo 40 de ani sta si astepta in mana cu un cartonas pe care este scris numele meu.Ma duc la el si ii spun:
-Eu sunt Ivy Daniels.
-Bineinteles,domnisoara Daniels!zice el.Vocea ii este calma,iar expresia fetei nu tradeaza nimic din ceea ce gandeste.Astept.Ce astept?Sa spuna cine este.Cand peste 1 minut nu spune nimic,imi pierd rabdarea si il intreb:
-Cine esti?
-Ma numesc John Green si am fost trimis de tatal dumneavoastra sa va duc acasa.
-Esti soferul personal al tatei?
-Se poate spune si asa.
-Adica?il intreb eu curioasa.
-Adica o sa va spuna dansul.
-Si de ce nu imi spui tu ca sa facem economie de timp si energie?Intrebarea mea impertinenta si directa pare sa il incurce.
-Pentru ca...aaa....mi s-a ordonat doar sa va iau si sa va duc acasa,nu sa va dau lamuriri in privinta statutului meu.
-Deci tata si-a luat catel supus.mormai eu,in asa fel incat John sa nu inteleaga.
-Ati spus ceva,domnisoara?
-Nu.Putem pleca?Sunt putin obosita si as vrea sa trag un pui de somn.
-Desigur.
Imi ia bagajele si o ia inainte spre masina.Evident ca aceasta trebuie sa fie una luxoasa.Este un SUV Audi Q7.Dupa ce John imi deschide usa pentru a urca in masina,el imi pune bagajele in portbagaj,se urca la volan si porinim astfel spre noua mea casa.Inima si stomacul mi se strang in doi ghemi durerosi.Ce ma asteapa odata ajunsi?
CITEȘTI
Acasă (Pauză)
Novela JuvenilIvy Daniels este o fată cu atitudine,nu ezită să îți spună ce gândește și motto-ul ei in viața este:"Răspunde cu aceeași monedă".A călătorit peste tot in lume,însă nu pentru că a vrut ea...Ce se va întâmpla când se întoarce în orașul natal?
