Capitolul 1-Revedere-

27 0 0
                                    

,,Dragă jurnal,

Multţi oameni iîşi doresc imposibilul,uneori nu realizează ce au şi ce pierd,,De când l-am cunoscut pe Cyan cuvintele astea îmi tot apar pe creier scrise cu marker fosforescent.Nu stiu de ce dar am o vagă bănuială că Cyan nu a fost de vină în toată treaba asta.Adică să fim serioşi !Cine ar vrea să o rupă cu un tip atlet dar totuşi cu sentimente?Huh?Trebuie să fie ceva la mijloc.Ia stai! Iar vorbesc cu mine însămi în capul meu?!

La 7:00 dimineata

A:Hey mamă! Am plecat la şcoală! Nu uita că ţi-am încălzit cafea şi ţi-am pus-o pe noptieră! Te iubeeesc!-strig eu dupa persoana care se încuiase în baie şi încerca să se spele pe dinţi-

A!Am uitat să specific un lucru nu prea important, dar no ,ca să îmi întelegeţi povestea totuşi. Pe mama o cheama Claire, are o slujba micuţa. E gen avocat sau ceva..Tata e plecat de o bucată de timp, nu cred ca se mai întoarce, dar m-am acomodat în ciuda realitaţii care mă izbeşte în faţă ca un bulgăre de neoprit.

La şcoală...

Fiuff! Bine că am trecut de gaşca aia de tipe.Nu pun pariu ci sunt sigură că-mi comentau ţinuta.Ştii doar că nu sunt genul de fată care să stea 30 de minute doar ca să-şi ia ceva pe ea.Eu deschid dulapul ,iau o bluză şi o pereche de jeansi îi asortez cu nişte converse şi gata.Oh, iar vorbesc cu subconştientul meu. Să mă opresc până nu devine...

C:Hei Amanda!-spune cu un zambet larg pe faţă-

A: Angela,dar mersi că ai încercat!-îi răspund cu  ironie şi dezamagire în voce-

C:Îmi cer scuze. Apropo, ce mai faci? Ştiai că avem primele 2 ore împreuna?Română şi Matematică.-spune puţin entuziasmat-

A:Sunt okay.da?*mă încrunt puţin fiindcă îmi luasem materiile de Marţi.Ce plm se întamplă cu mine!?*Cum mai eşti cu tipa aia..cum o chemă?Jenifer?Am dreptate?

C:Da. Eu sunt ...adică ce pana mea?! Am rupt-o cu ea, am vazut-o sărutându-l pe Jeff. E o paraşută.-Îşi aminteşte cu o urmă de tristeţe pe faţă-

A:A...Hai la ora. O să te scot din starea asta-spun cu un zâmbet mafelic pe faţă-

După ore...

Mă îndrept spre casă cu paşi repezi ca să trec de cârdul de gaşte cu forme din plastic şi să ies din şcoală, însă mă ciocnesc de ceva şi rămân buimacită jos. Off ! Toate manualele şi portofoliul meu plin de fişe! Să te ia dracu! *Ţip eu tare*

C:Ce e cu atâta răutate pe tine, prinţesă?-râde timid şi încearcă să strângă mizeria -

A: Ahm..Nu sunt rea! Dar o meritai,la naiba! Uite ce ai făcut. -îi arăt spre mormanul ce zăcea acolo ca algele pe malul Mării Negre, şi încep să râd de el-

C:Vrei să vi să ne plimbăm prin parc?

A: Chiar îmi pare rău ,mama are o cina de caritate şi m-a rugat să îi aleg o ţinută favorabilă.-îi spun cu o urmă de regret-

C: Nu ştii ce pierzi. Pe mai târziu!-îşi luă geanta şi îmi înmână fişele strânse-

A:Sigur.Papa.

Peste câteva ore pe când Claire se pregătea pentru eveniment...

Claire:Hei, Angela!!-spune mama cu ondulatorul în părul ei roşcat spre vişiniu- Vino puţin!!

După câteva certuri despre CU AIA VREAU SĂ MĂ ÎMBRAC şi NU, CHIAR NU IŢI PRINDE CULOAREA ŞI NICI CROIUL MAMĂ! am decis, sau mai bine zis, a decis ce va purta. Amen! Eu nu mai mă încumet la aşa ceva!

Tocmai îmi reluam filmul de la care mă întrerupse Claire când deodată se aude ringtonul meu.Să-mi trag palme! Nu mai aveam timp nici să respir! Îl iau repede de pe masa din sufragerie şi un zâmbet larg îmi apare pe faţă.

C: Bună prinţesă!

A: Chiar nu primeşti un NU ca răspuns?-spun eu trântindu-mă pe canapea-

C:Am vrut doar să văd ce faci.

A: Încercam să mă uit la un film şi tu nu ma laşi!-zic eu puţin arţagoasă-

C: Deci vrei să te las,zici?-râde -

A: Dacă insişti.

Convorbire terminată 03:40

Încercam să vizionez calmă filmul, însa nici floricelele nu mai ameliorau starea pe care o experimentam din nou după plecarea prietenei mele.FERICIRE. În sfârşit mă simţeam importantă pentru cineva. Ca amici.Din întâmplare.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ravensky ParkUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum