•○Vieți de Asasini○•

-Capitolul I- "Trecutul"

Totul a început cu părinții noștrii... Când aveam doar câteva luni, abea ieșiți din spital, parinți noștrii ne-au abandonat într-o padure. Ceea ce nu înțelegeam era că, de ce nu le-au zis doctoriilor ca nu ne vor, și să ne lase la ei? De ce ne-au abandonat? Am prea multe întrebari...

Eu sunt Eva, și fratele meu este Alex. El este mai mare decât mine cu o oră. Eu am păr negru închis și Alex are brunet. Amândoi avem ochi albaștrii, și avem aceeași înalțime.

Parinții noștrii actuali ne-au spus că ne-au găsit în pădure, într-un coș cu numele nostru și alte date despre noi, ei au mers la poliție și ne-au adoptat. Ei sunt foarte buni părinți și amândoi ne bucurăm că ei sunt părinții noștrii. Poliția le-a spus lor că nu au găsit părinții noștrii biologici, deparcă ei nu ar fi existat de fapt... Noi eram copii la niște oameni la care nu au existat, dar eu încă nu mă las să îi găsesc, nu știu de fratele meu...

Parinți aceeștia pareau superbi, dar ei sunt asasini... ne-au învațat toată viața noastră cum sa fim și noi ca ei, în prezent suntem asasini foarte buni, nu pot sa zic ca suntem dați drept cautați de poliție. Ei nu știu ca suntem, ei cred că suntem oameni normali, dar oricum, noi ajutăm! Noi amorâm numai persoane rele, părinții au spus că dacă vom fi foarte buni în viitor, vom fi agenți. Acesta este un lucru care mil doresc! Chiar sper sa fiu!! Acesta este "golul" meu de viitor. Și voi putea ajuta lumea, pentru bine! Sunt multe persoane care își doresc sa devina agenți, și asta va fi o piatră pe drumul meu de viață... Și de asta trebuie să mă antrenez mult! Părinții noștrii încă nu sunt agenți, dar mai au puțin. Eu zic că ei sunt în stare să fie! Și zic la fel și cu fratele meu... dar eu, fiind fată trebuie să lucrez mai mult...