Suflete pereche❤️

Capitolul IX

-Ingrid, stop! îl aud pe Damon spunând.
-Care e problema ta? îl întreabă Sara
-Problema mea e ca nu ma interesează de tine!
-Ești un dobitoc! De fapt toți sunteți! spune Sara în timp ce coboară scările, își ia geanta și trântește ușa.
-Damon, care e problema ta? îl întreb pe un ton calm.
-Problema mea e ca vreau sa plecați chiar acum!
-De ce? Ești gelos ca e a mea acum? îl întreabă Angel
-Eu zic sa taci! Ești în casa mea! Ieși afara!
Angel voia sa se apropie de el, dar l-am oprit. Am plecat singura, nu voiam sa mai stau în preajma lui Angel. Ma gândeam cum era posibil ca eu și Damon sa ne iubim mult, dar niciodată în același timp, niciodată nu luptam unul pentru celalalt în același timp. Știam ca ma iubește, dar știam ca tot ceea ce se întâmplă e toxic și nu e corect sa ne jucam cu oamenii doar pentru ca noi doi nu știm ce vrem sau pe cine vrem. Câteva zile nu am ieșit din casa, nu voiam sa vad pe nimeni, voiam sa ma gândesc doar la ce trebuie sa fac. Știam ca trebuie sa rezolvam și problema cu tatii noștri, doar ei știau ce trebuie sa facem. Am început sa ma documentez cât mai mult despre tabla ouija. Nu îmi mai venea alta idee în afara de asta, chiar dacă însemna că trebuie să îl văd din nou pe Damon. Am pus mana pe telefon și l-am sunat.
-Bună! Știu ca probabil nu vrei sa ma mai vezi sau sa auzi de mine, dar încă avem ceva de rezolvat, problema cu tatii noștri, nu cred ca vrei sa le călcăm pe urme.
-Te ascult. îmi răspunde curios.
-Poate ai auzit de tabla ouija. Poate i-am putea contacta în felul asta.
-Suna nebunesc. Eu nu sunt de acord cu asta.
-Damon, ce alta soluție mai avem?
-Nu știu și nu ma mai interesează, Ingrid, m-am saturat! Îmi umbli într-una prin cap, parca locuiești acolo! Nu mai pot asa! Simt cum o iau razna când ma gândesc ca Angel te-a atins, ca te-a sărutat, ca ești cu el!
-Damon, calmează-te odată!
-Trebuie sa închid! Pa!
La naiba! Cum pot face asta singura?
-Ingrid! A venit Angel sa te vadă! o aud pe mama, cred ca abia aștepta să ies din camera.
-Buna, iubito! De ce nu mi-ai răspuns la telefon? ma întreabă Angel în timp ce se apropie de mine.
-Bună... Stai.. Nu te apropia... Am nevoie de timp.
-Iubire, despre ce vorbești? Ai avut destul timp la dispoziție, acum vreau sa te strâng în brate.
-Vrei sa mergem sa ne plimbam? îl întreb în timp ce ma strânge în brate
-Desigur! Mergem în parcul din apropiere.
-Cum te mai simți? ma întreabă Angel în timp ce părăsim locuința.
-Groaznic.. Parca nimic nu mai e la fel..
-Sa știi ca eu sunt lângă tine orice ar fi, iubito.
Dacă ar știi el ca nu vreau sa fiu iubita lui, nici nu știu de ce am intrat în jocul asta, nu am niciun drept sa ranasec un suflet atât de bun ca al lui. Îmi aprind țigara în timp ce privesc parcul în care ma jucam când eram micuța, cu tata, îmi e atât de dor de el... Pe partea cealaltă o zăresc pe Larisa care se îndreaptă spre mine.
-Ce mai faci? Nu ai mai dat niciun semn de viata.
-Bine.. Știu ca nu te-am mai sunat, dar nu am avut cea mai buna stare. Îmi pare rău.
-Stai liniștită, te înțeleg, nu a fost ușor nimic, ai trecut prin destule, dar acum îl ai pe Angel lângă tine.
-Da, asa e. ii răspund posomorâta.
-Eu trebuie sa plec, ma grăbesc, bem o cafea mâine?
-Desigur, bye.
-Pa, frumoaso! Sa știi ca sunt lângă tine! Îmi spune pe un ton bucuros.
Simțeam ca îmi ascunde ceva, dar nu știam ce, oare avea un nou iubit? Oare ce s-a mai întâmplat în ultima vreme? Am pierdut destul de multe lucruri cu starea mea de "depresie".
-Ingrid, trebuie sa vorbim, ce simți pentru Damon?
-Poftim?
-Ce simți pentru el? Vad ca te tot gândești la el... Când ma privești în ochi vezi reflexia lui și nu a mea.. Crezi ca nu îmi dau seama?
-Nu știu dacă mai simt ceva sau nu pentru Damon...
-Atunci sa ma cauți când ești sigura ca nu! M-am saturat! Am așteptat atâta timp sa fii a mea, iar acum ești cu mine și te gândești la el! Pa!
Nu mai apuc sa spun nimic fiindcă se ridica și pleacă, dar vad ca și-a uitat mobilul. Avea un mesaj de la un număr pe care nu îl avea în agenda. "Ne vedem asta seara, fa bine și scăpa de ea. O sa vezi singur de ce. Dacă nu, nu o sa se termine bine!"