Suflete pereche❤️

Capitolul V

In sfarsit se facuse dimineata, Damon s-a dus sa isi bea cafeaua, iar eu stateam sa ma intreb ce a putut visa atat de urat, oare ce dracu se intampla in casa asta? Cu parintii nostri? Ei sunt morti, de ce ne mai complicam atat? Aveam mii de intrebari in cap, ma gandeam ca era mai bine sa ne intoarcem casa, dar stiam ca nu o sa avem liniste pana nu aflam adevarul. Am decis sa merg la Damon sa prepar micul dejun.
-Stii ca nu e bine sa bei cafea pe stomacul gol, draga? il intreb cu un zambet inocent
-Era si cazul sa cobori din pat, sunt lihnit si nu stiu sa gatesc.
-Atunci o sa faci foamea ca nu iti dau. am spus in timp ce i-am dat o palma in joaca si am fugit din camera
-Te prind eu, nemernica mica.
Am fugit pana aproape de pod, Damon m-a prins din urma si a inceput sa ma gadile, dar ceva s-a auzit.
-Ai auzit si tu? il intreb in timp ce niciunul din noi nu mai facea vreo miscare
-Da si cred ca e timpul sa mergem sa vedem ce e. Unde e camera tatalui tau cu arme?
-Daca as stii ti-as spune, dar dupa cum parea locul, undeva la subsol.
-Perfect, fix la subsol voiam sa merg dupa ce am visat azi-noapte si dupa zgomotul de acum.
Am pornit usor catre subsol, se vedea ca niciunul dintre noi doi nu voia sa mearga acolo, dar din pacate nu aveam de ales. O usa a scartait in spatele nostru, iar Damon s-a speriat de moarte.
-La dracu, Damon, esti fricos ca o gaina! ii spun razand cu gura pana la urechi
-Ingrid, nu esti amuzanta! Sa mergi singura la subsol! mi-a spus pe un ton suparat si artagos.
-Bine, daca tu vrei sa ramai aici singur. i-am spus in timp ce m-am indepartat de el.
-La naiba, asteapta-ma!
Subsolul nu mai arata asa cum mi-l aminteam, acum parca era o intreaga camera de tortura. Ce naiba facea tata cu toate astea? Tortura oamenii pana sa ii omoare? Dar totusi de ce o facea? Erau multe lucruri pe care nu le mai vazusem in viata mea, multe cutii cu dosare in care erau puse numele victimelor impreuna cu datele personale. Damon se uita uimit in jur, cauta camera secreta cu arme, dar eu acum aveam alte prioritati. Daca tatal meu nu lucra in locul in care noi credeam ca lucreaza? Daca avea alte afaceri?
-Ingrid, cred ca am gasit ceva. imi spune Damon in timp ce eu eram prinsa in gandurile mele
-Cred ca avem nevoie de un cod pentru a o putea deschide. ii spun in timp ce caut prin cutii
-Sunt o groaza de cutii, nu putem astepta pana ne uitam in toate, hai sa incercam la intamplare.
-Bine, atunci baga data mea de nastere 11.06.20...
-Stai, stai, stai! 11.06?
-Aaa, da, stiu ca nu ti-am spus pana acum data mea, dar nici tu nu mi-ai spus-o pe a ta
-Avem aceeasi data de nastere, cum e posibil?
-Nu stiu, dar acum avem probleme mai importanta, baga odata data asta.
-Nu merge, altceva?
-Data de nastere a Emei, 24.10
-Nici asta nu e
-La naiba, ce data ar putea sa puna? Stai, stiu, data mamei de nastere 30.10
Usile se deschid, iar cand vad ce e inauntru incremenesc, ce naiba facea tata cu astea? Damon ia un pistol si un spray paralizant, il urmez si fac acelasi lucru.
-Ingrid, esti pregatita?
-Hai odata sa terminam cu asta.
Am pornit spre pod, dar usa era incuiata.
-La dracu, trebuie sa fie o cheie pe undeva pe aici.
-Ingrid, cheia e langa usa.
O iau rapid si descui usa in timp ce Damon incearca sa invete cum se tine un pistol. Am deschis usa incet, dar la prima vedere nu parea sa fie nimic asa ca am intrat.
-Se pare ca nu e nimic, dar ce s-a auzit azi-noapte si acum o ora daca aici nu e nimeni?
-Probabil soareci, ii raspund foarte mirata
-Bine, atunci hai sa ii gasim, sunt lihnit, stii sa gatesti sobolani la cuptor?
Am ras amandoi pana am iesit din incapere, dar s-a auzit ceva in spatele nostru.
-E pe dracu, cum e posibil? spun in timp ce intru inapoi.
-Ingrid, uite-te in sus..
Cand privesc in sus vad o scara si un fel de intrare secreta care ducea pe acoperis. Dracia asta ce mai e?
-Ingrid, eu cred ca trebuie sa luam ce gasim si sa plecam de aici, cine stie de ce alte dracii mai dam si nu vreau ca visul meu sa devina realitate..
-Ce ai visat?
-Am visat ca in urmatoarea seara, adica in aceasta noapte, cineva era in casa, se auzea o arma, te auzeam si pe tine tipand, dupa putin timp era liniste, iar cand am scos capul de sub  patura m-am ales cu un glont in frunte.
-Da, poate ca trebuie sa mergem, dar daca stam o sa aflam adevarul despre parintii nostri, nu ne-ar ajunge cateva ore sa inspectam casa. Putem sa incuiem podul si toate usile din casa diseara, ne luam arme si dormim intr-o singura camera. Daca o sa vina cineva aici o sa stie destule lucruri despre parintii nostri, nu crezi? Daca ei nu lucrau acolo unde spuneau ca lucreaza? Daca lucrau pentru cine stie ce oameni dubiosi? Te-ai gandit la asta? Daca noi si toti cei dragi suntem in pericol?
-Ai dreptate, hai sa mergem sa luam arme, o sa fie o noapte lunga. Intre timp putem sa ne mai uitam si prin cutii, poate gasim ceva care sa ne ajute in deslusirea misterelor