Totul despre Percy Jackson

Eroul Pierdut( The Lost Hero)

Eroul Pierdut este prima carte din seria Heroes of Olympus de Rick Riordan(logic daca a aparut aici,nu?). Leo Valdez,  Piper McLean și Jason Grace pleacă într-o excursie la Marele Canion. Jason nu-și mai aduce aminte nimic. Acolo, în timp ce se băteau cu spiritele furtunii, prietrenii nostri afla ca Profesorul Hedge este defapt un satir și sunt salvați de vechea noastră prietenă, Annabeth Chase care a ajuns la Marele Canion din cauza unei profeții că un băiat cu un papuc:) o v-a ajuta să-l găsească pe iubitul său,...( ghiciți cine e :) ) Da, Percy Jackson. În tabără află că Leo e fiul lui Hefaistos, Piper e fiica Afroditei, iar Jason e fiul lui Zeus( într-un fel). Annabeth află că Jason e fratele bunei sale prietene, Thalia. O propoziție care mi-a făcut pielea de găină a fost aceea când Annabeth a spus că Grover, Tyson, Nico și Vânătoresele lui Artemis sunt în căutarea lui Percy. Rachel spune o nouă profeție și Jason trebuie să-și aleagă 2 prieteni cu care să meargă. Aici apare prietenul meu Travis Stoll care spune că Annabeth e cea mai bună să meargă cu Jason, dar ea nu acceptă deoarece e vorba de Hera și preferă să îl caute pe Percy. Leo și Piper sunt aleși, iar Leo arată că este la fel de bun ca Beckendorf și îl îmblânzește pe Festus cu care pleacă în misiune. Trec prin o grămadă de aventuri și eu cred că prima care și-a dat seama care e treaba cu Jason și Percy,este Thalia. După ce o eliberează pe Hera cei trei se întorc în Tabără unde Leo arată Bunker 9 unde era schița de la Argo II. Annabeth își dă seama care e treba cu schița și înțelege că Chiron îi ascunde ceva important, mai există o tabără de semizei romani, iar Percy este amnezic acolo, Jason fiind fiul lui Jupiter. m the son of Jupiter! 'm the son of  Rome, consul to demigods, praetor of the Twelfth Legion. I slew the Trojan Sea Monster I toppled the black throne of and destroyed the Titan Krios with my own hands. And now I'm going to destroy you, Porphyrion, and feed you to your own wolves. Asta este una dintre replicile mele preferate din cărțile lui Riordan.

Până data viitoare aveți grijă să nu fi-ți mâncați de monștrii;)