Lacrimi de sange

Esti totul...pentru mine

Ceasul meu enervant incearca sa ma trezeasca de 5 minute, ma scoate din minti...dar nu ma ridic sa.l opresc, nu pot....nu vreau

Sunt in pat, si inhalez minunatul lui parfum, e langa mine, inca doarme, dar ma tine strans in bratele lui puternice, parca nevrand sa plec, tot ce mai aud acum este respiratia lui calda, ce.mi atinge fruntea, si bataile inimii lui...tot ce vad este pieptul si bratele sale, tot ce simt e iubirea lui, cu care ma.nconjoara.

Nu mai vreau nimic pe lumea asta, doar sa stau asa,aici...cu el pentru totdeauna. As vrea sa opresc timpul in loc.

Sunt asa deulte clipe minunate care acum...nu mai ies din mintea mea, nu vreau sa iasa...pretuiesc fiecare secunda alaturi de el. E totul pentru mine. Imi face bine, m.a vindecat...si totusi...m.a drogat, sunt dependenta de el...el ma tine in viata. El m.a salvat. Nu.mi închipui cum ar fi fara el, probabil n.as mai fi. Nu vreau sa ma gândesc la toate intamplarile care m.au durut pana acum, dar parca ceva imi pătrunde in inima, ceva imi găurește si arde inima...
Incerc sa elimin durerea asta din piept, imi concentrez toata atenția pe el...

In timp ce ma holbez la fatuca lui adorabila vad ca da sa se trezeasca, isi incordeaza bratele si pieptul, respira mai adanc si clipeste. Nu vreau sa se ridice, asa ca imi strecor usor usor mainile pe langa corpul lui, si il iau in brate...
Desii e buimac si somnoros, cred ca isi cam da seama de ce vreau sa fac. Si se lasa in jos...gestul lui dulce si jucausi ma sperie putin la inceput. Acum are ochi inchisi si cred ca se preface ca doarme...cu nasul in pieptul meu. E stanjenitor si totusi placut...cred ca am fata rosie.

Trec minute bune cat sta acolo, nu se prea mișca...
Ba cred ca da, își mișca o mana pe spatele meu, in sus si in jos, cand ajunge la margine tricoului meu, își strecoară mana pe sub el. Ca reacție rapida, am scos un chițăit pe buze...deoarece avea mana rece. Dar nu se oprește imi atinge pielea, se joaca cu degetele pe tot spatele meu, înfierbântând.mi pielea, o senzație destul de plăcută.
Cand credeam ca s.a asezat, se ridica si ma săruta. Si asa, legătura mea cu pământul dispare. Sărutul timid la început devine tot mai pasional, se axează deasupra mea fara sa întrerupă ceea ce facea, si ma imbratisaja. E tot ce.mi trebuie, el e motivul pentru care traiesc.
Iar acesta este cel mai mununat mod în care sa.mi incep ziua.

*imi cer mii de scuze pentru luungaa durata de așteptare a unui capitol nou, si pentru ca e asa de scurt, doar ca am avut destul de multa treaba, si au fost câteva persoane care mi.au ocupat timpul si...am avut nevoie de multa inspirație, ce.i drept, am gasit :3 va mulțumesc ca imi citiți cărticică ^w^ si inca o data imi cer scuze. *