Minti! Minti! Minti! >...<

53 3 0
                                    

De ce ai facut asta?

De unde ma cunosti?

Cine esti defapt?

Ce vrei de la mine?

Ma ranesti....ma doare ceea ce.mi faci!

L.am intrebat pe Claudiu tot ce.mi trecea prin minte, cred.  M.a socat, m.a speriat...nu stiu daca mai mult fapta sa, sau vorbele sale.

Ma doare inima, si imi chinuie sufletul. Cine e el? Si de ce imi face asta?

-Perspectiva lui Claudiu-

Mi.a fost asa de dor de ea. Mi.a lipsit asa de mult. Dupa acel accident nenorocit, fratele ei m.a amenintat cu moartea. Pentru ca nu vroia sa mai stau in preajma ei. A profitat de amnezia ei pentru a.i ruina toata viata. A convins.o chiar si pe mama lor sa se mute. "Din intamplare" aveam si eu un apartament aici. 

Doar ca nu m.am putut apropia dr casa ei. Asa ca a trebuit sa indur si sa astept pana cand o vor trimite la scoala.

Am lasat.o o data sa.mi scape printre degete, dar nu se va mai intampla.

Dupa accident a stat aprox 2 luni in coma, si o vizitam aproape zilnic...pana cand aproape mi.am luat bataie de la Damian in baia spitalului. Ce faceam acolo? Schimbam apa din vaza cu flori, pentru a nu se ofili trandafirii rosi pe care ii aduseseram.

De la medici am aflat de starea ei de sanatate. Urasc faptul ca mi.a fost interzis sa ajung la ea.

Era si inca este iubita mea. Tin la ea enorm,o ador. Mi.a lipsit asa de mult.

Ma doare asa de tare ca si.a pierdut memoria si ca e mintita ca in ultimul hal de familia ei. Nu merita asa ceva, nu pot lasa asta sa continue.

Eu: Trebuie sa vorbim. Urgent. Nu vreau sa te alarmez dar este important! *o asigur eu, dar expresia fetei ei arata neincredere si nesiguranta...iar ochii ei sunt injectati cu teama si confuzie*

"Andreea" : n-nu pot... Nu ...trebuie sa ajung acasa... Nu trebuia sa fiu aici...

Eu: Nu. Trebuie sa sti adevarul. Nu vreau sa mai fi mintita! Ei iti fac rau! Vino cu mine, vei afla tot. Doar ai incredere.

Ea: Am zis nu! Nu vreau! Lasa.ma!

Am incercat s.o blochez, nu vreau sa plece. Nu va disparea iar. O iubesc prea mult.

Eu: Nu pleci nicaieri! Daca pleci acum sigur nu te vei mai intoarce.  Te iubesc!

-perspectiva Andreei-

Cuvintele lui ma incalzesc pana ma ard. Nu pot sa mai inteleg nici ce simt. E ingrozitor. Vreau sa aud ce are de spus...dar imi e frica...frica sa aflu adevarul, sau sa fiu ranita...

Dar n.are cum...Nu se poate!

Eu: Iti ajung 5 minute?

Claudiu: Da. Dar nu ma intrerupi. Te rog?!

Eu: bine...

Claudiu: Nu stiu ce stii...asa ca recapitulez tot ce si pana unde stiu.

Deci. Acum un an ... De ziua ta, pe 4 August...ai avut un accident. Ai stat in coma aproape 2 luni. Inainte de accident iti traiai viata dupa propriile reguli, insa fratele tau grosolan si manipulator te agresa...mamei tale nu ii pasa de tine, nu o interesa nimic decat viata ei personala... iar tatal tau era mereu plecat.  Asta nu a fost si nu este o familie.

*stau tacuta si imi musc limba doar ca sa nu izbugnesc in plans, sufletul meu se sfarama si am impresia ca asta nu e tot.*

Tatal tau a fost celelalt capat al ....accidentului si a murit. Dupa toate astea, fratele tau se prefacea ca e dragut si grijuliu cu tine in fata...oricui. Mama ta a prins brusc interes asupra ta...din mila cred...si sigur se va intoarce la vechea "ea" cand tu iti vei revenii.

Inainte sa iesi din coma fratele tau a cerut sa.ti fie oprite aparatele...spunea ca nu mai ai sanse. Dupa ce te.ai trezit mama ta va mutat in alt oras, si te.a mutat la liceul asta. Toste astea facute ca sa te departeze de trecutul tau si de cine erai tu inainte. 

*cuvintele mi.au parasit gura si creierul. Buzele si ochii mei sunt impietriti. Iar rau' de lacrimi mi.a inundat fata. Sunt dezorientata, sunt depasita de situatie. Nu stiu daca,ce si cum sa inteleg. Tremur si nu sunt eu...*

Eu: M-mi-miti! N-nu e adevarat! Nu se poate...nu? De ce? N-nu se poate.

Ochii mi se inchid incet...nu pot accepta aceste sentimente...aceste socuri. Capul meu si corpul imi cedeaza. Gata, am ajuns la limita.

-perspectiva lui Claudiu-

Stiu ca i.am facut rau....stiu ca o doare, regret ca e asa si imi pare rau pentru ea.

O vad cum ramane fara culoare, iar ochii i se inchid. Nu mai are vlaga, si...cade. O prind pe brate, a lesinat...la dracu, am exagerat.

La naiba...nu o pot duce acasa. Mai ales ca nu e in siguranta acolo. O duc .....

*kyaa, sper ca e bn. Si inspiratia mea a lesinat azi...sc pt greseli. *

Lacrimi de sangeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum