Endless love

4. Ea

              Ne vedeam intotdeauna la mine. Uneori nu stiam nimic de ea cu zilele, iar apoi venea intr-o dimineata pe la patru si adormea in bratele mele. Eram contrariat, o intrebam de unde vine si a ce facut atata timp, iar ea se rezuma sa spuna doar ca fuge de trecut. Evident ca nu imi era de ajuns raspunsul, insistam sa aflu mai multe, dar cand vedeam cum i se intuneca chipul si ochii isi pierd din stralucire ma simteam vinovat ca tocmai eu, cel care o iubeste, sunt acela care o face sa sufere. Nu-mi doream decat sa o iau in brate, sa o protejez, sa-i sterg durerile despre care nu-mi vorbea, dar despre care eu stiam ca se afla acolo. Dupa un timp am incetat sa o mai intreb; de fapt devenisem atat de dependent de ea, incat nu imi mai pasa. Nu voiam sa mai aflu de unde vine si ce face cat timp nu e cu mine, tot ceea ce conta era ca se intorcea in bratele mele si, din cand in cand, pentru cateva zile imi apartinea mie trup si suflet. Stateam in casa zile intregi. Imi placea sa o descopar, vorbeam despre orice, ma surprindea cu imaginatia ei aparte si cu raspunsuri pe care nu le mai auzisem pana atunci. Nu ma intreba aproape niciodata de trecut, dar uneori ii povesteam eu despre vechile mele iubiri din vanitatea barbatului care vrea sa impresioneze prin cuceririle sale. Ma asculta total dezinteresata, iar asta ma rodea pe interior. Voia sa-mi cunoasca visele, dorintele si ranile care ma dor, imi sondase sufletul pana in cele mai adanci straturi, insa performantele din viata mea amoroasa o lasau total rece. Stiam ca nu ii pasa de restul femeilor din simplul fapt ca toate semanau intre ele, in timp ce ea era altfel. Si mai stiam si ca in momentul in care s-ar fi plictisit de mine nu i-ar fi fost deloc greu sa gaseasca un altul in locul meu. Ar fi de ajuns doar sa iasa pe strada si orice barbat care ar privi-o chiar si pentru o clipa ar fi captivat de ea si ar vrea sa îi astearna lumea la picioare, asa cum am facut si eu. Era fermecatoare fara sa faca vreun efort in privinta asta si eram gelos numai la gsndul ca ar fi fost atat de usor pentru oricine sa se indragosteasca de ea fara sa stie de ce. Era ca un copil abandonat care nu vrea decat sa fie iubit, iar acelea erau momentele in care ma lasa sa fiu eu stapan asupra ei. Mi se arata vulnerabila si atunci ma simteam ca un Dumnezeu, crezand sincer ca pot sa fiu eu salvatorul ei. Doream cu ardoare sa o vindec, sa o fac sa ma iubeasca si sa ii fiu si eu ei de ajuns, acum cum imi era ea mie. Mai tarziu mi-am dat seama ca am fost un arogant sa cred ca as putea sa salvez o femeia ca ea, cand de fapt ma salvase ea pe mine in toate modurile posibile. Parea ca noi o sa fim altfel… asa credeam, asa simteam. Inima mea asta-mi spunea (pe vremea cand inca mai ascultam de ea), i privirea ta la fel. Nu cred ca m-a mintit vreuna din ele… numai ca inima se mai insala, oamenii se schimba, iar privirile odata cu ei. De fapt ele nu se schimba, sunt inlocuite doar de altele noi si asteapta clipa in care isi vor intra din nou in drepturi si se vor uita cu dragoste cstre alti ochi. “Ce frumoasa esti” e inlocuita cu o privire fada, indiferenta, iar “Te iubesc” devine obisnuinta si isi pierde licarirea care il individualiza candva. Privirea de “Te vreau aici, acum” e inlocuita de doi ochi obositi care se uita prin tine, iar “Si eu”-ul ca raspuns la “Te iubesc” face schimb cu o simpla aprobare din cap. Dar sa stii ca cel mai greu e atunci cand dispare privirea de “Mi-a fost dor de tine”. Daca dispare privirea asta, atunci nu mai poti sa salvezi nimic, daca nu iti plang ochii de dor si nu scapara privirea vapai la vederea persoanei iubite, atunci totul e pierdut. Noi parea ca o sa fim altfel, dar am sfarsit ca restul. Iar eu, cel mai curajos suflet din lume, nu mai am curaj astazi sa visez. Vad in fiecare inceput sfarsitul si strivesc fiecare clipa de fericire sub greutatea gandului ca fiecare pas pe care-l facem ne duce spre final. Vorbele frumoase nu ma mai misca, mangaierile nu-mi mai ajung la suflet, iar fiecare promisiune se izbeste in mine de nimicitoarea intrebare “Pana cand?”.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   ***                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      -Vreau sa ma iubesti si sa nu ma iubesti in acelasi timp…e nevoie uneori sa nu iubesti pe cineva ca sa poti sa-l salvezi, asa ca am nevoie de tine sa fii puternic.Te iubesc cel mai mult atunci cand tu esti tu, fara cea mai mica urma de mine in tine. Atunci ma innebunesti de nu stiu ce-i cu mine, cand nu am niciun control asupra ta, te vreau cand nu ma vrei, cand nu pot sa te am. Mi-e sete de tine cand nu mai ai nevoie de mine, atunci cand te ridici in picioare si esti tu din nou, numai atunci pot sa ma intorc la noi. In rest nu vreau sa te vad, te urasc cand ma uit la tine si ma vad pe mine. imi zice ea calm. 

                                         -Te inteleg Elsa. ii zic cu un ton plin cu emotii. 

                                         -Te rog, fi puternic pentru mine. imi sopteste.

                                 -Incerc iubito, incerc. ii soptesc inapoi, si o trag in bratele mele, savurand parfumul de flori, miroase divin pe pielea ei fina.

                                        -Nu fi slab, am nevoie sa fii puternic. Lasa odata manusile alea jos si pune mana pe mine, ia-mi sufletul si fa-l bucati, fii fara mila. Spulbera-mi toate visele si calca-mi in picioare vointa, fa ce vrei din mine, modeleaza-ma intre degete dupa cum iti place tie. Ia-mi viata si frange-o intre palme cu salbaticie, aici si acum fii fara teama, loveste-ma inapoi ca sa-mi arati cum doare. Fa scrum din ganduri si lasa-ma goala. Dezbraca-ma de emotii si incarca-ma cu tine. De ma iubesti, nu ma iubi, salveaza-ma din mine. sopteste ea.

                          -Doamne iubito. ii zic, isi ridica privirea spre mine. se ridica din bratele mele, isi pune palma micuta pe obrazul meu si sterge lacrima care ameninta sa cada, nici nu mi-am dat seama ca plangeam.

                              -Nu plange iubitul meu. imi zice si isi uneste usor buzele cu ale mele, aveau un gust divin de menta amestecat cu o aroma delicata. O iubesc atat de mult pe femeia asta din bartele mele, este femeia perfecta, toata lumea si-ar dori o femeie ca ea langa el.

                                                                               ***

Si stii ce e tragic? Ca pe cat de mult iti place sa iubesti, pe atat de mult iubesti sa suferi. Iubesti patimas si pana in panzele albe, fata masura si fara sa intrebi de ce, ai putea sa iubesti pe oricine pentru ca iubirea vine din tine si nu depinde de altii, ea nu e conditionată decat de nevoia ta de a cunoaste. De fapt, singura masura pe care tu o dai tu lucrurilor este suferinta, alte reguli nu ai. Ar putea sa fie un oricare altul in locul meu si tu ai ramane aceeasi…