-Rose, mama ta a ajuns sa-l caute pe tatal tau in orice persoana, vorbesc eu cu fiica mea care doarme.
Imi este atat de greu fara el, noptile sunt mai mult albe si nedormite. Poza lui atarna pe un perete, iar zambetul lui imi provoaca atatea amintiri, din care ajung din nou la lacrimi. Sa stau nopti la rand treaza,parca inca asteptandu-l sa vina pe usa aia si sa strige: "Patricia, iar ai mancat toata inghetata" sau " Am ajuns, mi-e foame, ce comandam?" Imi e atat de dor de el, nu am putut sa ii donez hainele, lucrurile, costumul lui preferat ocupa locul in care dormea. Asa parca o parte din el se afla langa mine, parfumul lui inca se afla peste tot in camera.
-Gata Patricia, sterge-ti lacrimile, este tarziu. Ma incurajez eu insami.
Un zgomot ma face sa tresar si sa ma trezesc din somn, Damian se afla pe varful degetelor in camera.
-Damian? Intreb soptind.
-Da iubito, eu sunt. Am fost sa beau apa si cand m-am intors m-am impiedicat de masuta. Scuze ca te-am trezit
-Strange-ma in brate, zic scapandu-mi cateva lacrimi.
-Iubito, ce s-a intamplat? De ce esti asa agitata?
-Am visat...am visat ca tu ai murit, ca ne-ai lasat singure, pe mine si pe Irene.
-Iubito, sunt aici. Vezi? Zice el sarutandu-ma pe frunte. Sunt aici, sa am grija de tine si de printesa noastra, pepenas.
-Dar de ce plangi?intreb eu simtindu-i cateva lacrimi cazand pe umarul meu gol.
-Pentru ca nu vreau sa va pierd, niciodata. Nu vreau sa mai vad lacrimi in ochii tai frumosi.
-Acum ca te am pe tine aici, ca va am pe amandoi nu mai vreau nimic de la viata. Sunt cea mai fericita. Apropo, e randul tau.
-Pentru?
-Pentru...asta, zic in momentul in care plansul fetitei noastre s-a auzit.
-Off fie, zice el dandu-se pagubas. Firar mama masii! Injura el pe sub mustati. Sa ai grija cu masuta asta, am luat-o de pe mijloc si am pus-o langa perete. Da pepenas?
-Bine iubire, hai du-te, eu ma bag la somn la loc
-Bine iubita.
Soarele isi facea simtita prezenta din spatele draperiilor, imi deschid cu greu ochii iar cu mana il caut pe Damian in locul de langa mine, insa degeaba. Deschid ochii si zaresc hainele aflandu-se in acelasi loc.
- A fost un vis, un nenorocit de vis, zic bagandu-mi fata in perna, dar din monitor se aude fetita mea, semn ca trebuie sa ma trezesc
Ma ridic din pat, imi iau halatul pe mine si pornesc spre camera lui Rose, insa un singur lucru imi atrage atenti, masuta aia se afla in mijlocul camerei aseara, cum a ajuns tocmai la perete. Stai! Am grabit pasul spre camera ei, sperand ca Damian se va afla acolo.
-Damian, zic cu speranta in glas deschizand usa, insa degeaba. Buna puiule, ti-e fomica, nu-i asa? Si lu mami ii e foame.
-Si mie imi e foame, zice Leon zambind.
-Sa ghicesc, usa deschisa?intreb sarcastica. Ti-ai facut un obicei in a ma speria..
-Scuze?zice el scarpinandu-si ceafa.
CITEȘTI
Secretary
Romance"-Eram conştient ca o sa ajungem aici. -Atunci de ce ai continuat? -Pentru că inima mea spune că o să moară fără zâmbetul tau. Şi pentru că dragostea nu este aici pentru a ne face fericiti. Eu cred că există ca sa ne arate cât de mult putem indura".
