Secretary

Capitolul 27

-Patricia, ai nevoie de ceva? Intreaba Daniel oarecum nervos, asezandu-se langa mine.

-Poate doar de o minune care sa ne ajute. Sa-mi ajute tatal, toate contractele, toate documentele, sunt semnate de el la naiba. Dar tu, doresti ceva?

-Vroiam sa vad cum faci fata.Ce vei face cu tatal tau?

-Imediat incepe procesul, am strans toate dovezile necesare. Tot ce putem face acum e sa ne rugam.

-Ridicati-va in picioare, intra judecatorul Lockwood, se face auzita vocea unui barbat la vreo 40 de ani.

-Luati loc, incepem procesul firmelor Blake si DiNozzo.

Damian POV:

De jumatate de ora Patricia fierbe de nervii si de neliniste, nici nu cred ca a sesizat cand mana ei a inceput s-o stranga pe a mea. Momentul adevarului se aproprie, stiu ca din incapatanarea mea un om nevinovat se afla dupa gratii.

-Dupa o scurta dezbatere a juratiilor, Mariano DiNozzo este declarat nevinovat.

-Da, striga Patricia luandu-ma in brate. Scuze Damian, zice apoi fugind catre tatal ei.

***

-Te-am batut, striga entuziasmata Rose.

-Iar l-ai batut puiule?intreaba Patricia sarutandu-i fruntea.

-Sigur nu vrei sa te duci alaturi de tatal tau? O intreb pentru a3a oara.

-Din nou, da.

-Damian?zice Rose incet.

-Da printeso.

-Tati e suparat pe mine?intreaba ea suparata iar Patricia ramane surprinsa.

-De ce zici asta printesa?

-Pentru ca mami are tati, David are tati, tu ai tati, numai eu nu am tati.

-Pitic, am vorbit despre asta, zice Patricia luand-o in brate.

-Pot sa te inveselesc cu ceva?o intreb eu.

-Da, sa fi tu tatal meu.

-De ce vrei asta puiule?intreaba Patricia.

-Pentru ca tu te joci cu mine, cumperi jucarii. Si o faci pe mami fericita, de fiecare data cand vorbeste cu 'tusa Giulia despre tine zambeste.

-Pitic, cred ca e vremea sa faci nani.

-Bine, zice plecand spre dormitorul ei.

-Nu asculta ce spune, nu a auzit bine, incearca Patricia sa minta.

-Vrei sa spui ca nu ti-a fost dor de mine atat de mult cat mi-a fost mie? Ca nu-ti doresti la fel de mult ca noi trei sa fim o familie fericita, poate chiar sa-i daruim un fratior sau o surioara? Ca nu vrei pe cat vreau eu de mult sa te sarut?

-Damian...eu...

-Uite-te in ochii mei si spune-mi ca nu vrei sa ne acordam o sansa, ca vrei sa plec din aceasta casa si asa voi face. Doar uite-te in ochii mei si spune.

-Damian, eu... off nu pot. Nu pot sa te mint. Vreau sa te sarut la fel de mult pe cat vreau sa respir, vreau sa fac dragoste cu tine aici pe canapeaua asta. Vreau ca maine Rose sa strige la tine tata, vreau ca noi sa fim iar acel cuplu.

-Pai atunci hai sa ne mai dam o sansa, sa refacem ce am pierdut.

-Scuze, dar nu pot. Este prea mult pentru mine, de unde stiu ca maine nu vei pleca? Nu stiu. Am nevoie de timp ca sa ma gandesc, sa-mi fac ordine in sentimente.

-Patricia, iti ofer tot timpul din lume.

Dupa 3 luni

Patricia POV:

-La multi ani pitic, zic eu aducand tortul.

-La multi ani micuto, zice sora mea sarutand-o pe frunte.

-De ce nu esti fericita scumpo?

-Mami, imi e dor de Damian, zice ea plecand suparata.

-Surioara, ii simte lipsa. S-a atasat de el.

-Da Giulia. Dar uite, are numarul meu si nici macar n-a sunat sa ii zica la multi ani. E fiica lui. Stie ca e ziua ei.

-Nu vorbi prea devreme. Ziua inca nu s-a terminat.

-Mda, de parca o sa apara dintr-o data...zic eu insa sunt intrerupta de o voce.

-Hey! E cineva acasa?

-Da, suntem in bucatarie, raspunde Giulia. Surioara, eu trebuie sa plec, tocmai mi-am adus aminte ca am uitat sa cumpar ceva.

-La revedere Giulia, zic eu si Damian odata.

-Buna, zic sarutandu-l pe obraz. Ti-a simtit lipsa. Rose, ia vino pana la mami. Am o mica surpriza pentru tine.

-Ce este... Damian, zice ea sarindu-i in brate imbratisandu-l si sarutandu-l. Mi-a fost dor de tine prietene.

-Si mie de tine printeso. Ti-am adus ceva, zice lasand-o jos. Poftim.

-Ce este?intreaba fericita.

-Dechide-o si vei vedea, zice el iar micuta se face nevazuta.

-Ce ai mai facut?intreb eu intr-un final.

-Cu firma, voi?

-La naiba, pe cine incerc sa pacalesc? Mi-a fost dor de tine, zic sarutandu-l.