⠀⠀⠀⠀Regatul Zinsen ─de la apus și răsărit în aceeași secundă, căci milieniile trec de-a pururi peste el─, foc din mare zugrăvit cu otravă, focul stelelor, este unicul loc unde trupurile sunt îmbrăcate cu păcate, regrete, dureri și culori. Aurele stă...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
❞ Să zicem doar că am căzut din cer, chiar dacă niciodată n-am putut zbura.❝ ── Hoshin ──────────────────────
⠀⠀⠀⠀Soarele apuse de ceva vreme, iar la momentul actual Luna deja se zărea lucind pe cer, cu un halou subțire, care se întindea vag, formând conturul aproape complet al corpului ceresc. Vântul bătea lin printre crengi, agitând frunzele verzui și florile ale căror petale mai cădeau uneori pe iarba moale. Se putea spune că acea atmosferă era perfectă pentru a te reculege, pentru a găsi câteva bucățele din sufletul tău crăpat, chit că până dimineață le puteai pierde din nou. Dar, până la urmă, tot frumos era să stai sprijinit de trunchiul unui copac, mintea fiindu-ți în sfârșit cât de cât limpede.
⠀⠀⠀⠀Exact așa era Minyan în momentul respectiv, relaxat sub liniștea ce domnea pe timp de noapte. Cu bărbia în piept și ridicarea vagă, repetată a pieptului, pe care aproape nu o puteai sesiza, nu părea departe de a adormi, dar simțurile îi erau mai active ca de obicei. Cu cât mai multă tihnă era așternută în jur, cu atât mai ușor se putea concentra asupra oricărei inflexiuni din atmosferă care ar fi putut reprezenta un posibil spion. Având în vederea că își recunoștea imediat camarazii, nu avea cum să dea greși sub nicio formă.
⠀⠀⠀⠀Asta cel puțin dacă inima nu îi era perturbată de o prezență familiară, pe care nu o putu percepe decât cu ajutorul atmosferei ce se modifică aproape imperceptibil. Totuși, se prefăcu neștiutor, vrând să vadă următoarea mișcare a iubitei sale ce pășea lent pe iarbă, asemeni unei feline, calculat, cu respirația lentă și o posibilă pradă ochită ─ nu dorea să excludă ultimul aspect, chiar i-ar fi surâs ideea.
⠀⠀⠀⠀Ilyra se apropie, până când ajunse față în față cu el. Era cu putin mai scundă decât Minyan, dar nici el nu era tocmai înalt. Îl privi blând și își duse palma dreaptă pe obrazul său, trecându-și cu finețe degetele peste pielea sa aproape albă. Se trezi cu degetele mâinii sale înconjurându-i încheietura, iar celălalt braț al său i se încolăci în jurul taliei, trăgând-o mai aproape de el, până ce piepturile li s-au lipit. Șatena făcu ochii mari în momentul în care avut loc un contact vizual scânteietor.
⠀⠀⠀⠀── Ce faci aici? Ar trebui să te odihnești, vocea joasă a movuliului îi încântă timpanele.
⠀⠀⠀⠀I-a fost dor să îi audă glasul, să simtă cum se topește lent sub privirea sa, să îl vadă. I-a fost dor de el. Chiar dacă îl văzuse abia acum trei zile din cauză că era prinsă până peste cap pe la palat, acum că el era pe tura de noapte de pază, putea prinde o oportunitate pe care niciodată nu o rata.
⠀⠀⠀⠀── Știm amândoi că voiai să mă vezi, ca în fiecare seară, colțurile buzelor sale s-au arcuit într-un zâmbet dulce.
