𝐕𝐈. Șarmul unui mascat

22 9 81
                                    

/Jun la media/

❞ Regretul nu te lasă să mori, nimeni nu poate muri în totalitate dacă simte acest sentiment

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

❞ Regretul nu te lasă să mori, nimeni nu poate muri în totalitate dacă simte acest sentiment. Ești ca un suflet blestemat care nu poate decât să vorbească și să simtă durere.❝ ── Anonim

─────────────────────

⠀⠀⠀⠀Zilele au mai trecut, timp în care la palat încă se discuta despre găsirea prințesei. Pentru unii din Consiliu încă era o absurditate totală ca ea să mai fie în viață, dar tânărul rege era e o altă părere, sau mai de grabă mama sa, care nu-l lăsa niciodată să ia o decizie de capul său. Din totdeauna i-a spus că încă este neexperimentat, că este prea tânăr, și că are nevoie de îndrumare. Bineînțeles, pentru asta exista Consiliul, doar că ea ținea să știe toate deciziile și discuțiile purtate în acea sală. Că doar îl ajuta era foarte puțin spus, puteai considera și că îl manipulează din anumite puncte de vedere.

⠀⠀⠀⠀Tânărul rege Nehriel în vârstă de doar douăzeci și patru de ani putea fi considerat și un fel de marionetă a mamei sale, regina Himecha, cea de-a doua soție a răposatului său tată. Avea propriile sale principii, bineînțeles, dar într-un final tot ajungea să asculte de vorbele femeii.

⠀⠀⠀⠀Tot ea a fost cea care i-a spus să dea ordin de căutare a prințesei, fiica primei soții a regelui precedent. La momentul actual lucrurile se petreceau exact așa cum a presupus Ilyra odată ce a aflat despre această misiune relativ secretă, pentru că doar anumiți soldați au primit sarcina ─ trebuiau găsite și chestionate toate tinerele în vârstă de douăzeci și cinci de ani care erau orfane. Părea fără sens, dar, având în vedere disperarea reginei, nu îi păsa dacă trebuia să întoarcă toate casele cu fundul în sus. Era mai mult decât evident faptul că se puteau crea erori, doar că nimeni nu mai ținea cont de asta la momentul respectiv.

⠀⠀⠀⠀Ăsta era, de asemenea, și motivul pentru care zarva începu de dimineață în curtea palatului. Era o nebunie totală în care Oizys a ajuns prinsă și nici măcar nu avea habar de ce vreo zece soldați au înconjurat-o, fiecare având sabia scoasă din teacă. Era nedumerită, iar cuta dintre sprâncenele ei arăta asta. Ochii îi căutau cu disperare o portiță, o cale de ieșire, dar părea imposibil. Mai mult de atât, soldații erau chiar unii dintre cei mai buni, iar asta îi îngreuna scăparea.

⠀⠀⠀⠀── Ce se întâmplă aici, ce-i cu toată zarva asta? vocea apăsată a sfătuitorului regal atrase toate privirile asupra sa.

⠀⠀⠀⠀── Ordine regale, ni s-a spus să o prindem pe prințesă, unul dintre soldați îi răspunse.

⠀⠀⠀⠀── Și unde mama naibii vedeți voi o prințesă, mă rog frumos? Glardas își arcui o sprânceană, în culmea nervilor.

Coroană gravată cu sângeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum