Déja vu?

236 15 0
                                    

Dimineata...stiu ca e dimineata. Simt soarele cum imi bate in ochi,si il simt pe el cum ma strange in bratele lui,la pieptul lui..

- Neata,iubire.

Deschid ochii si ma intorc zambind spre John.

- Heii..

Cineva bate la usa.

- Deschid eu,spune John si se ridica din pat ca sa deschida.

- Buna! Eu vroiam doar..dar n-a terminat propozitia..doar si-a indreptat ochii verzi spre mine si m-a tintit cu privirea.. Of,Kevin..de ce trebuie sa ai privirea aia care ma ucide?.. Dar parea dezamagit..

- Um..mi-am lasat sacoul aici...aseara.

- A,da..al tau era?

- Da..

John se intinde spre fotoliu si ia un sacou negru si i-l inmaneaza lui Kevin.

- Mersi..spune jenat si iese din camera.

Am coborat jos sa mananc micul dejun. Cel putin incercam.. Ma jucam cu furculita in farfurie si nu puteam sa-mi scot din cap privirea aia...una aruncata din senin,aparent banala..dar nu mi-o puteam scoate din cap. Ochii lui...el..

- Sarah,s-a intamplat ceva?

- Da...da! Sunt bine,spun revenindu-mi la realitate si incercand sa zambesc.

- Nu,nu esti..spune el in timp ce isi pune bratul dupa gatul meu.

- Am spus ca sunt bine!

Si atunci m-am smucit din bratele lui si am fugit in dormitor. Imi venea sa plang. De ce sunt aici,casatorita cu unul pe care nu-l iubesc? Sau il iubesc? Nici nu stiu... Ok,Sarah,revino-ti.

- Ce nai..? A,e doar telefonul..genius.

"Vino la 16:30 la mine acasa. Vreau sa vorbim... -Kevin"

- 16:30..spun zambind ca o proasta

La aceeasi ora ne-am intalnit atunci,la pod,cand ne-am sarutat..

Cobor inapoi jos,unde John pare nervos.

- Hei,uite...imi pare rau. Sunt intr-o perioada mai delicata..daca stii ce spun.

- Da,e ok..spune in timp ce ma trage in bratele lui.

*ora 15:00*

- Alo,buna Ricky!

- Neata..

- Heii...uite ce e..ai vrea sa mergem azi in oras pe la...16:30?

- Ok,sunt confuza...de cand vrei tu sa iesi in oras?

- Ha? Cum adica? Eu..um..ador sa ies in oras!

- Da,sigur. Acun hai spune,ce vrei de fapt?ma intreaba razand

- Pai...si ii explic.

- Of,bine,bine.. Ce nu fac eu pentru tine.

- Yaaa,mersi! Hai,ne vedem,si ii inchideam.

Ok...cu ce ma imbrac? Trebuie sa arat bine. Sau nu? Stai...nu pentru ca se presupune ca sunt casatorita,dar in acelasi timp se spune ca ma duc in oras...erh..habar n-am. In fine..

*16:00*

- Sarah,esti gata?

- Daaaa hai intra!

- Ok,hai sa mergem.

Coboram jos.

- Noi am plecat,pa iubire!

- Paaa...spune John concentrat pe meciul de fotbal de la televizor.

Ok,si am plecat.

*in fata casei lui Kevin*

- Ok,mersi Ricky. Ne vedem!

- Paa!

Ciocanesc la usa. Se pare ca nu raspunde..o sa intru direct,nu cred ca se supara... Usa se deschide cu un scartait incet. Casa pare goala..

- Kevin?

Nici un raspuns.. Se aud doar tocurile mele...si chiar rasuna in toata camera..

- Kevin! A,uite-te!

Era pe terasa,langa piscina si picta peisajul din fata lui..e chiar un pictor bun,alt lucru pe care il avem in comun. Deschid usa din sticla si intru discret.

- Heii!

- A,buna! Scuze,n-am auzit cand ai ciocanit.

- E ok... Esti un pictor foarte priceput!

- Mersi! Am invatat de la cei mai buni!

Zambeam fara sa-l privesc in ochi si imi dadeam o suvita de par dupa ureche.

- Umm..deci ce vroiai sa vorbim?

- De fapt,vroiam sa-ti spun eu ceva..tu nu trebuie sa zici nimic.

- ?

- Pai,nu stiu cum sa ma exprim.. Dar eu...um..te plac...ba chiar mai mult..nu stiu...cred ca din totdeauna am facut-o..dar abia acum am realizat

.acum ca nu poti fi a mea..

Chiar n-am zis nimic. Doar m-am apropiat si l-am sarutat...cred ca asta o sa-i spuna mai multe decat ar putea vorbele sa-i spuna.

RăzbunareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum