| ficțiune adolescenți | thriller psihologic | dark romance | LGBTQ+ |
Naratorul le-a știut pe toate. A știut exact când inima abială a unei păpuși fandosite s-a oprit, când gândurile otrăvitoare au prins viață și când nimeni nu s-a mai î...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
╔═══════꧁꧂═══════╗
Soarele pricăjit, care abia dacă voia să-și facă simțită prezența nu era singurul care anunța sfârșitul sezonului de toamnă. Răcoarea vrajnică și ceață deasă, plină de ură, se repeziseră asupra Berlinului, făcând ca acea dimineață să fie mult mai ursuză decât cele normale.
Sydney era trează încă de la cinci fără douăzeci, privind zălezită pereții aproape mucegăiți din camera de cămin. Totul era atât de obscur, încât aceasta avea impresia că-n următoarele câteva secunde, întreaga întunecime din cameră urma s-o cuprindă pe neașteptate, forțând-o să bea din otrava malignă a tuturor coșmarurilor din interiorul ei îmbâcsit cu speranță.
Ochii-i mareici priveau cu acrime perdelele veștede. Își trecu de două ori mâna prin părul aproape încâlcit în coșmarurile deloc aleatorii din noaptea trecută, înfășurându-și trupul în pătura pe jumătate ruptă, pe care-o găsi în dulap. Aștepta să fie salvată de propria-i persoană și de răcoarea juvenilă care-i invadase goliciunea, fără a-i cere permisiunea înainte.
Se simțea vinovată. Vinovată pentru că se pedepsise singură. Vinovată pentru că lăsă toate slăbiciunile să-i putrezească sufletul și să-i ardă fiecare centimetru din inima care nu fusese dezamorsată la timp.
- Mel, te caută roșcatul ăla care seamănă cu Beverly! auzi țipătul lui Sam din spatele ușii, urmând să-l audă și pe Ben cum murmură ceva.
- E soră-mea, bineînțeles că semăn cu ea.
Bruneta se ridică leneșă din pat, acesta scoțând un scârțâit scurt. Toată atmosfera ei moartă fusese întreruptă de firele vii de lumină din vocea desfătătoare a crețului. Același creț care se drogase ieri pentru prima dată.
Defunctă, parcă abia mai ținându-se pe picioare și deja dându-și ultima suflare, fata deschise ușa, rezemându-se cu o prihănire de zile mari de tocul ușii.
- Ascult, le spuse celor doi băieți din fața ei, roșcatul începând să se joace cu cheile pe care le avea în mâini.
- Tipul ăsta nu știa în ce cameră-ți duci veacul. Am zis să fiu de treabă și să-i arăt, spuse Sam mai mult în scârbă, luându-și dintr-o dată mâna de pe umărul adolescentului de lângă el.
Privirea lui Ben se întâlni cu cea a fetei, ambii tineri zâmbind involuntar, afișând toate jovialitățile putrefiere aproape decedate-n sufletele lor.
- Ce faci aici? întrebase ea după ce își făcuse puțin curaj.
- Mi-ai spus ieri că trebuie să mergi la secția de poliție. Te pot duce eu. Desigur, dacă și tu vrei asta, îi răspunse băiatul cu o ușoară ezitare, uitându-se hamiș la Sam, are încă asista la conversația lor.
