╔═══════꧁꧂═══════╗
- Nu te mai umfla atâta-n pene, n-am făcut nimic ,,ilegal", își dăduse Sam ochii peste, urmând să se joace involuntar cu părul său creț care aproape că-i acoperea fața.
Însă Sydney nu era nervoasă. Era doar foarte dezamăgită de gestul imatur pe care îl făcu băiatul. Știa prea bine că Sam avea nevoie de atenție nelimitată din partea celor din jur, dar niciodată nu se aștepta ca acesta să dea din casă lucruri cam prea... personale.
- Stai să analizez mai bine situația și să mă pun în locul tău: Nu vrei să afle toată facultatea că ți-ai tras-o cu Samuel Theodor Petterson, nu-i așa? spuse crețul mai mult în bătaie de joc, apropiindu-se de Sydney atât cât îi ,,permise" aceasta.
Și urechile lui începură să-i absoarbă respirația sacadată care o cuprinse pe fată. Nu știu cum, acesta reușea să citească luminile de beznă care se revărsau prin ochii ei, în trupurile amândurora reușind să cadă o adormire imaginară, în freamăt mut.
- Exagerezi. Nu vreau să mai aud asemenea minciuni ieșind din gura ta.
- Am dormit în același pat, pentru mine e cam același lucru, rânji Sam în timp ce-și lipi buzele de urechea creței.
Deși Sydney avea trăiri multe ce-n ea muriseră cu timpul, buzele moi ale lui Sam o făceau să-și înmoaie gândurile în iubire profundă, fără să știe dacă sentimentul era real sau nu. Știa un singur lucru: cămașa înflorată a băiatului încă mirosea puternic a vanilie. Mirosul era atât de plăcut, încât creața își puse imediat capul pe pieptul lui Sam, poziționându-și mâinile pe spatele lui, începând să se hrănească cu caldura ce-i mișuna prin corp.
Băiatul îi sărută fruntea, mângâindu-i ușor creștetul. Era o senzație plăcută, mai ales că Sydney începu să chicotească în momentul în care-i simți degetele reci umblând de colo-colo printre buclele sale ciocolatii.
Creața își ridică încet-încet capul, degetele lui Sam ajungând să-i acopere obrajii înfierbântați, forțând-o să-l privească-n ochi.
- Gesturile tale fac ca totul să fie atât de toxic, inclusiv relația dintre noi, spuse aceasta după ce-și trase puțin sufletul, regretând brusc tot ce-i ieșise pe gură.
Privirea crețului din fața ei se întunecă, luându-și mâinile de pe obrajii ei fără nicio explicație. Se aplecă mai apoi pentru a-și lua rucsacul turcoaz de pe podeaua băii în care nu mai intrase nimeni de când se auzise soneria. Apucă și geaca de piele care până atunci stătu aruncată într-un colț, urmând să-și încheie cămașa roșie pe care fuseseră imprimate câteva flori.
CITEȘTI
Un cântec pentru o crimă
Novela Juvenil| ficțiune adolescenți | thriller psihologic | dark romance | LGBTQ+ | Naratorul le-a știut pe toate. A știut exact când inima abială a unei păpuși fandosite s-a oprit, când gândurile otrăvitoare au prins viață și când nimeni nu s-a mai î...