Îmi ridic repede mandibula care a atins podeaua și recuperez teren instant. Nu îmi pasă că e trimisă de corpul de control. Aici, în centru, eu sunt șef. La urma urmei, eu îi plătesc salariul, îmi spun în gând aruncându-i un zâmbet.
— Să îmi spuneți când este gata referatul, îi spun adoptând o mină serioasă, nu se poate să trecem cu vederea un asemenea comportament. Ba chiar am să îl premiez, îi spun râzând în hohote în timp ce îi observ nedumerirea de pe față.
— Eu... eu... eu...
— Tu... tu... tu... îi imit bâlbele.
O văd cum trece prin toată paleta de culori și gândurile se ciocnesc între ele ca mașinuțele la bâlci. O privesc nedumerit și parcă dă semne că lesină în următoarele cinci minute. Un gentleman întotdeauna salvează domnițele la ananghie.
— Anthony Hunt, părintele adăpostului, îi spun în timp ce îi întind mâna. Dumneavoastră sunteți doamna doctor?
Îmi întinde mâna la rândul ei și i-o scutur încrezător într-o strângere dominatoare.
— Thora Rainey, aș vrea să spun că e o plăcere să vă cunosc.
Încrederea cu care a recuperat terenul mă debusolează și mă simt ca prins în triunghiul Bermudelor. E al naibii de încrezută și m-a băgat la un duș rece ca o ploaie nenorocită de toamnă.
— ...mmm, tăcerea mea devine gălăgioasă mai mult din cauza respirației, mhm, reușesc să leg o înșiruire de consoane. Vă rog să fiți mai blândă cu Morris.
Faptul că încearcă să pară tare în fața mea, mă face să mă amuz. Dar în același timp, am impresia că se joacă cu creierul meu. Mă întorc pe călcâie și îmi vad de drum, deja sunt în mare întârziere.
— Morris, te descurci de aici, îi arunc vorbele din mers. Să fiți cuminți, tati se duce să facă niște bani!
Ce părinte întreg la minte își numește fiica Thora? Ies râzând din clădire și mă gândesc la semnificația numelui ei, ploi și fulgere. Deja se simte prezența ei la adăpost, ducem lipsă de voie bună. Morris tremură ca o vargă și treaba mea aici s-a terminat.
Îl găsesc pe Marshall în parcare, exact în locul în care l-am lăsat. Îmi scot telefonul din buzunarul de la piept și caut adresa clubului unde urmează să mă întâlnesc cu Amin. Cum aș putea să îl refuz când urmează să primesc piesa de rezistență a centrului de cabaline cadou de la bunul meu partener de afaceri. Cu toții știm că cele mai frumoase specimene sunt din Orientul Mijlociu. Cu blana lor ca satinul...
— Domnule?! aud vocea lui Marshall, iar zâmbetul tâmp îmi dispare de pe buze.
— La Mister Rich, Marshall!
Ce poate fi mai cu subînțeles de atât? Amin este obsedat de tot ce înseamnă opulență, iar clubul acesta se încadrează perfect în tipologia lui. Parcă e rupt din benzile desenate cu Richie Rich. Decorul este unul fastuos completat de mobilierul închis la culoare.
Mașina parchează în fața clubului, îmi adun toate dosarele de pe banchetă și le așez în servietă. Îmi duc două degete la tâmplă și îi fac semn lui Marshall că ne auzim când voi fi gata de plecare.
Ușa îmi este deschisă de către bodyguard și pășesc spre recepția clubului unde sunt luat în primire de o tânără domnișoară ce îmi zâmbește din toți porii.
CITEȘTI
Big SALE - vând petrol
Romansa"Nu! Nu! Nu! mă smiorcăi în minte. Cu ce am greșit de am ajuns în situația asta? Dacă n-aș fi un bărbat în toată firea, m-aș fi tăvălit pe jos și aș fi dat din mâini și picioare. Dar nu, nu am cum sa fac asta. Așa că singura soluție e să mă întorc s...
