Love U, Hate U // NamJin

Capitolul IX

Faptul că era din nou într-un loc care era plin de aroma lui Namjoon și lucrurile sale îl făcea pe Jin să se simtă cu adevărat liniștit și bine, comod și confortabil într-un loc despre care nu știa nimic. Namjoon insistase să-l aducă la el pentru că era mai bine și era mai aproape de grădinița lui Minjae, locuiseră mulți ani împreună și era obișnuit cu obiceiurile bărbatului pentru prima dată se simțea furios pe el. Înafară de două mere și trei banane toată mâncare pe care acesta o avea era semi-preparată și foarte multe mezeluri.

— Kim fucking Namjoon, discutăm noi când vii acasă, a bombănit pentru sine în timp ce îi tasta un mesaj și îi spunea că trebuia să vină cu câteva argumente solide pentru dezastrul din apartament. Hainele murdare formau o grămadă lângă mașină și altele zăceau în coș, lenjerie nu părea să fie schimbată de curând și aerul era închis, după ce a luat o bluză de a bărbatului pe el a deschis larg geamurile și a pus la spălat, a strâns mizeria din bucătărie și s-a aruncat pe canapea. Măi bebi, ce mă fac eu cu tine? Mă obosești groaznic în ultima vreme.

— Jin-hyuung! Jimin a exclamat și Jin a zâmbit înainte să se așeze mai confortabil pe canapea. Ce faci?

— M-am întins puțin, am o grămadă de chestii de făcut astăzi și am obosit. Tu? Ce face bebe? Hea și Tae sunt bine?

— Hea e la creșă, Tae e la lucru și eu cu bebe suntem acasă. Am fost externați ieri dimineață, n-am crezut că un beta poate să fie atât de adorabil. Are niște fălcuțe cum avea Minjae.

— Îmi pare rău că n-am putut ajunge, bebi al meu e tare ciufut în ultima perioadă. Nu ai născut la termen, nu?

— Nu, am născut mai repede cu vreo patru săptămâni. Nici eu nu ma țin minte când aveam termenul, a fost groaznic, eram pe stradă când mi s-au rupt membranele  și nici măcar nu făceam efort, mă plimbam pe lângă casă. 

— Îmi imaginez, sper că bebi are de gând să stea până la termen că și-a pus poponețul ca naibii. Important este că sunteți bine.

— Tae a fost mortal, era într-o ședință și le-a spus investitorilor că nu le prea pasă de ei că îi naște soția și că el trebuie să plece, a fost felicitat și s-a strâmbat la ei când m-au numit „femeie". Aigoo, nu fi rău, lasă-mă să pun scutecul!

— Acum că stau să mă gândesc, eu am avut grijă de Hea când era bebeluș. Te descurci? Ți-au făcut cezariană, nu?

— Mă descurc, Taehyung îmi lasă ce am nevoie lângă pat și vine la prânz să-mi aducă masa, aleargă mult între serviciu și acasă și creșă. Mă țin groaznic copcile alea. Apropo, l-am sunat pe Wonho și mi-a spus că v-ați certat și că ai plecat cu un alpha.

— M-a lovit. Avea pereche și a marcat-o fără voia sa și, da, am plecat cu un alpha.

— Namjoon-hyung?

— Da, ne-am întâlnit din greșeală și nu știu, petreceam mult timp împreună și încă o facem.

— Te-a marcat?

— Nu, a spus că o să aștepte până am să fiu pregătit și sigur pe ceea ce simt. Mi-a cerut doar să nu-l exclud din viața copiilor noștri. 

— Hyung mereu a fost un om bun și tu știi asta, a fost ciudat să aflăm ce s-a întâmplat între voi având în vedere că nu-mi pot amintii să vă fi văzut unul fără altul.

— Îl iubesc și știu că o știe. Îl iubim pe tati, nu-i așa? Și-a întrebat bebelușul înainte să se ridice în fund și să-și mângâie ușor burtica. Vreau doar sa realizeze cat de importanți suntem unul pentru altul.

— Își dorește multi puiuți, o să mai faceți cel puțin unul sau doi, a chicotit Jimin înainte să-și ridice fiul in brațe.

— Sper să pot să-i ofer câți își dorește el, trebuie să închid, mașina de spălat s-a oprit. Aveți grijă de voi.

Jin își dorea să-i ofere tot ce avea lui Namjoon și totuși se simțea atât de sărac. Muncise foarte puțin și înafară de treburile casei nu se pricepea la a face altceva, spusese și înainte de mult ori că bărbatul merita o pereche mult mai bună și cu un statut mai bun decât al său, inteligent mai mult decât el și o persoană care poate să fie independentă. Jimin îi spusese că el era mult mai prețios decât credea, importantă și independent decât credea el și totuși el nu se simțea asta, ar fi vrut să discute deschis cu   Namjoon despre asta doar că nu voia să renunțe la aș vedea fiul crescând și voia, de asemenea, să se bucure de sarcină cu el, a oftat înainte să ia hainele și să le scoată pe balcon.

— E al naibii de rece, a mormăit deranjat în timp ce întindea hainele și aburul cu miros floral l-a făcut să zâmbească înainte să-și afunde nasul cu totul în prosopul pe care voia să-l întindă. 

A chicotit privind bluza pe care i-o oferise drept cadou acestuia de ziua sa de naștere, nu se gândise că bărbatul avea să ia de acasă chiar pe aceea. După ce a terminat de întins hainele, s-a reîntors în baie și a mai pornit o mașină, se simțea confortabil în apartamentul scufundat în aroma perechii sale. Pusese o comandă de alimente pentru că nu se simțea în stare să iasă la cumpărături, se simțea moleșit de aroma perechii sale și nu voia să iasă, pur și simplu refuza să părăsească acel apartament și puiuț său se simțea bine și asta îl bucura.

— Bine, bebi. Kimchi să fie, a chicotit înainte să-și mângâie burtica, s-a așezat pe un scaun și a început să curețe legumele pentru a pregătii cina, voiau să mănânce împreună ca o familie.

Namjoon nu a simțit când a trecut timpul, a zâmbit privind mesajul de la Jin care îl anunța că la ora patru trebuia să meargă să-l ia pe Minjae de la grădiniță pentru că el nu avea haine potrivite pentru vremea rece de afară.

— Sai! Trebuie să merg să-mi iau puiuțul de la grădiniță, poți să-mi lași aceea ofertă pe mail și mă uit peste ea de acasă?

— Ai puiuț? L-a întrebat bărbatul confuz înainte să-și ridice privirea din laptop.

— Un puiuț de aproape șase anișori și unul pe drum, a spus mândru și a zâmbit. 

— Nici pereche nu știam că ai, derbedeule! 

— Am și soț, a râs înainte să-și fluture mâna stângă prin fața sa. Uimitor, nu?

— Oh, nu mă așteptam la asta. 

— Știu că ai fost atras de mine de început și mereu ai încercat să te dai bine pe lângă mine, de aceea te tot respingeam. Ești un om bun și o să-ți găsești un partener bun. Mereu am considerat că beta sunt cei mai simpli și respectuoși și m-am bucurat să văd cât de implicat și săritor ești. 

— Mulțumesc mult, hyung. Serios, hyung! 

— Nu ai pentru ce, ai grijă de viitorul tău.

Și dus a fost. Namjoon a părăsit sediul firmei cu un zambet larg pe buze, avea tot ce își putea dorii chiar dacă Jin nu era încă decis asupra propriilor sale sentimente. Știa că îl iubește, o simțea și o vedea in gesturile sale tandre.

— Îl iubesc așa mult, a recunoscut în timp ce ii scria un mesaj in care îl ruga sa se odihnească.

Jin adormise, dormea mult în ultima perioadă și asta îl bucura pe Namjoon care a intrat în dormitor asemenea unui hot. Mirosul de mâncare îl izbise inca de intrare și gemuse involuntar gandindu-se la cel care îi purta al doilea puiuț, totul părea pus la punct în mare și asta îl făcea să se simtă supărat pentru că decisese că avea să cheme o echipa sa facă curățenie. După ce l-a spălat pe Minjae și l-a schimbat i-a spus că se poate uita la desene pentru a avea un răgaz cu bărbatul.

— Iubirea mea mică și însărcinată, a chicotit înainte să se aplece și să-l sărute ușor pe buze. Aroma lui e peste tot, miroase atât de elegant și frumos.

— Miros urât, n-am făcut duș, a miorlăit înainte să se întoarcă pe o parte.

— Ba nu, mirosi bine. Odihnește-te cat simți tu nevoia, am eu grijă de Minie. Bebi cum e?

— Cuminte, ne-a fost dor de appa.

— Si mie de voi, dragilor.