:Hyunjin nu a colaborat de loc cu clasa.. nici măcar cu Felix atunci când i se făcea turul școlii. Nu punea nicio întrebare , nu vobea de loc. Ceea ce pe Felix îl enervă destul de tare. Cele 2 ore petrecute cu Hyunjin , pe lângă că nu se vorbea de loc decât despre clase și locurile din școală , era și trist din cauza feței rătăcite a blondului. În pauză nu a ieșit din clasă , nici de mâncat nu a mâncat. Felix a încercat să fie drăguț cu Hyunjin și să îi aducă de mâncare , de băut , dar acesta nu le accepta. Iar singurele fraze pe care le zicea erau doar "mulțumesc dar nu vreau" sau "mulțumesc nu este nevoie , așa că te rog să le duci alt cuiva".
;Felix era chiar enervat de comportamenutul celui mai înalt , dar a acceptat dorința acestuia și la lăsat în pace restul orelor.★
19:30
:Orele s-au terminat , iar Felix privea în liniște cum Hyunjin își strângea lucrurile , iar de sub bancă a scos un mic carnețel , ce la făcut curios pe cel ce îl privea pe furiș.
Felix — Oh? Ce e asta..?
:Își spuse singur cel mai scund. Când observă că cel înalt nu mai e în clasă , își strânse lucrurile și plecă numaidecât după el.
;Era în fața liceului. Așa că Felix la tras de mână înainte de a ieși pe poartă , astfel cel blond se întoarse cu fața la cel cu părul castaniu.Felix — Ce e cu tine? Ai lacrimi în ochi?!
Se uită atent la fața lui HyunjinHyunjin — Nu.
Felix — Dar așa est-
Hyunjin — Am zis că nu am nimic! Îți mulțumesc că încerci să vorbești cu mine , și mulțumesc că te prefaci prietenos cu mine. Dar nu este nevoie. Din întâmplare am auzit ce vorbeai cu prietenii tăi..
:Spuse blondul , apoi plecă rapid. Era nou , se aștepta să nu fie acceptat. Știa cum arăta. Știa că părea destul de dur sau fițos , dar realitatea era cu totul alta. Deși nu știa că tot ce a auzit era la propriu doar o primă impresie , el a încercat să nu pară dur și aici. Nu voia să pară nici demn de milă și nici neajutorat într-o nouă școală.
★
Hyunjin — Sunt acasă...
Își salută părințiiMama — Bine ai venit. Cum a fost prima ta zi?
Întrebă mama acestuia curioasăHyunjin — Dificilă...
Tata — Ți-ai făcut prieteni?
Hyunjin — Nu...dar un băiat pe nume Felix , a încercat toată ziua să vorbească cu mine...
Mama — Și? Nu sunteți prieteni?
Hyunjin — Nu. Pentru că are vreo 7 prieteni..cu care vorbea astăzi despre mine...par așa de egoist și temperamental? Oricum , nu am vorbit cu el.
Tata — Of , prostuțule. E doar o primă impresie..
Mama — Exact. Tu nu trebuie să te apuci și să faci totul de capul tău...adică dacă tot vorbea cu tine azi , ar fi trebuit să îl bagi în seamă. Trebuia să arăți contrariul impresiei lor.
:Hyunjin asculta cu atenție tot ce îl sfătuiau părinții lui. Deși amândoi erau stricți cu el și mai distanți de când era mic , acum chiar arătau că îl iubesc. Desigur , de când erau în Seul , părinții blondului s-au schimbat și au devenit mai afectuoși și mai grijulii cu fiul lor , iar Hyunjin era fericit acum.
CITEȘTI
Hai să Fim Noi - HyunLix✅
Fanfiction(✓Completed) "Hai pur și simplu să fim. Fără promisiuni. Fără să așteptăm imposibilul. Tu vei fi cu mine și eu cu tine. Hai pur și simplu să fim unul pentru celălalt. În tăcere. În liniște. Dar cu ADEVĂRAT!" Începută pe 13 Noiembrie 2020 Publicată...