Nouăsprezece

113 20 1
                                    

SCUZE SCUZE SCUZE DE ÎNTÂRZIERE :D


— Chris a ieșit din cadru cu o secundă după ce camerele l-au prins pe Brody căzând de pe acoperiș.

Trent rămăsese blocat, privind iar și iar filmulețul trimis de Lee. Clătina din cap, și din când în când mai murmura câte un „imposibil" mai mult pentru el. De când am dat play, nu-mi adresă nici o întrebare, ceea ce mă făcu să intru în panică.

Prietenii mei se uitau la mine la fel de speriați, întrebându-mă din priviri ce se întâmplase. Eram singura ca îl cunoșteam cât de cât pe Trent, dar tot nu reușeam să-mi dau seama dacă ne aflam pe drumul cel bun sau nu.

— De unde ai filmările, Luna?

După ceea ce păru o eternitate, își ridică privirea din ecran, adresându-mi prima întrebare. Încerca să reintre în rolul de polițist profesionist, dar surprinderea încă i se vedea pe față.

— Am spart sistemul de supraveghere a școlii, răspund. Chris fusese acuzat de o faptă pe care nu o comisese, așa că am luat filmările și am căutat pe cineva dispus să mă ajute.

Și încep povestea stabilită împreună cu Allan, în seara când am ajuns acasă. Incompetența paznicului rămas să-l supravegheze pe Chris și evadarea lui, trecând apoi la fuga noastră.

— Cum ați reușit să plecați din oraș? întrebă Trent.

— Am apelat la un prieten de-al lui Chris, din Boston. Nu aflase că fusese arestat, așa că a venit după noi la marginea orașului.

Bineînțeles, a întrebat un nume, pentru a verifica povestea. Am refuzat să dau un nume, dar a insistat, întocmai cum mă avertizase Allan că se v-a întâmpla.

— Mckenzy Gregory, răspund insistențelor lui Trent.

Allan mi-a sugerat numele, în cazul în care detectivul din Cleveland nu m-ar fi lăsat să continui povestea.

— Ne-am despărțit imediat ce am ajuns în Boston și de acolo am luat trenul spre New York. Am profitat de faptul că n-am fost dați dispăruți decât recent, însă ne-am ferit de autorități pe cât posibil.

— De unde ai filmările?

Nu știu sigur, dar cred că poliția are un stil anume de a te interoga. Îți pune de două ori aceeași întrebare, probabil comparând răspunsurile ulterior, să vadă dacă sunt modificări. Citisem undeva că minciuna este identică, cel care o spune repetând aceleași cuvinte fără să realizeze.

— Am folosit contul mamei pentru a intra în sistemul școlii și am descărcat de un USB filmările din ziua accidentului. La început am încercat să le analizăm noi, dar n-am descoperit nimic, în afara cadrului cu Brody, căzând de pe școală. Dar nu găseam nici o imagine care să-l arate pe Chris. La New York, după ce am trecut de la un informatician la altul, am aflat despre un hacker, Wolf. El ne-ar fi putut ajuta. Din păcate, persoana care ne-a dat pontul, nu ne-a spus și unde sau cum îl putem găsi. Nu se mai auzise nimic de el de vreo doi ani.

Trent mă ascultă atent, bătând un ritm domol în masă, de parcă așa ar fi putut nota ceea ce spuneam eu, undeva.

— Am auzit despre el, mă aprobă. Se zvonește că a spart de câteva ori bazele de date ale poliției, dar n-a fost prins niciodată. Cum de l-ați găsit?

Ridic din umeri, încercând să disimilez lipsurile poveștii mele.

— L-am căutat aproape o lună în New York, când am primit un pont că ar fi în Ocean City. De acolo am pornit spre Washington.

Aruncată În Vis IV : Lupul sângeriuUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum