Love and Obligation

Capitolul VII

   E ciudat cum ma aflu in acest avion si in dreapta mea este femeia pe care acum ceva ani o iubeam atat de tare si cu toate astea doar  incerc sa zambesc. De fiecare data cand inchid ochii , as vrea sa pot vedea o imagine care sa ma linisteasca, dar nu e asa ... Vad o femeie, o femeie care mi-a intrat in suflet si care nu are sa imi iasa prea curand de acolo. As vrea sa fi ascultat ceea ce am zis si sa nu ma fi izgonit ....

- Dan?

 Priveam inainte pe geam incercand sa revin la realitate, dar fara succes.

- Daniel?

- Da? am fost zmuls din gandurile mele de catre vocea suava a lui Amelie.

- Esti bine?

- Da, de ce nu as fi?

- Esti sigur?

- Da, sunt sigur.

- Trebuie sa iti dau o veste proasta...

- Cred ca pot suporta orice ...

- Nu pot lipsi foarte mult de la spital...

 Mi-am dus mana pe mana ei alba si catifelata, lucru ce a facut-o sa tresara umpic.

- Cat poti lipsi?

- Doar doua zile...

- Adica maine trebuie sa ne intoarcem acasa?

- Mda...

- Nu e nimic...

- Imi pare rau ca nu am putut sa stam mai mult.

-  Te-am luat pe nepregatite.

- Da, mai luat pe nepregatite...

    Amelie si-a lasat capul pe scaunul alb al avionului  privindu-ma si strangadu-mi mana cu putere. Zambetul ei ma calma, ma linistea ma facea sa zbor intr-o lume in care toate problemele dispar.

   Nu a durat mult pana cand pilotul ne-a anuntat ca in cateva minute vom ateriza in insoritul Rio. Atat eu cat si Amelie ne-am luat bagajele pe care le avusesem cu noi si am coborat. Fata de New Yorck aici am fost intampinati de un val de caldura care ne-au facut sa zambim si sa ne dorim mai mult sa ne intalnim cu oceanul. 

  Ne-am urcat intr-un taxi si am plecat catre hotel. Am coborat si am mers la receptie pentru a ne lua camere.

- Buna ziua.

- Buna ziua.

- O camera, da?

- Aaa, nu, doua camere...

- Au, scuzati-ma... Doua camere pentru ?

- Daniel Moor si Amelie Dupont.

- Cu cea mai mare placere.

  Receptionista, o fata draguta cu parul cret si rosu, era acum stanjenita de afirmatia pe care o facuse. Probabil eu si Amelie paream un cuplu, de fapt de ce ar pleca doi oameni, un barbat si o femeie, intr-o ecursie daca nu sunt un cuplu? 

   Tanara ne-a intins cartelele de la cele doua camere. Camerele erau la etajul 6 si erau una langa alta. Am intrat atat eu cat si Amelie, fiecare in camera lui dupa ce am stabilit ca dupa o ora sa ne intalnim sa mergem sa ne bucuram de soare.  

  Era o camera imensa dar sumbra care nu ma atragea cu nimic, poate doar sticlele de bauturi alccolice care chiar imi erau de folos in aceasta situatie. M-am apropiat de sticla de burbon care era plina si mi-am incarcat un pahar pe care l-am dus la gura. Bautura amaruie mi s-a scurs pe gat lasand o urma suparatoare dar placuta in acelasi timp. Inca mai aveam in mana pahanarul gol... M-am uitat pentru cateva secunde la el si l-am trantit de peret . S-a facut tanadari asemenea cesti de cafea de dimineata. M-am uitat la ceas, probabil Rachel dormea crezand ca sunt pe la cine stie ce taratura. Cum va reaciona cand va afla ca sunt  plect cu Amelie? Nu vreau sa cred ca va afla, sper si ma rog sa nu afle ...